13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialPoduri ce nu au fost vreodată reparate. De ce sunt suspendate lucrări...

Poduri ce nu au fost vreodată reparate. De ce sunt suspendate lucrări vitale de pe drumurile naționale

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) mai mult reziliază decât construieşte. Acuzele sunt formulate de firme din zona construcţiei de drumuri care spun că în ultimii doi ani zeci de mii de angajaţi din sector şi-au pierdut slujbele.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a intrat sub tirul constructorilor de drumuri, nemulţumiţi de derularea greoaie a proiectelor, a contractelor şi lucrărilor de reparare sau construire a infrastructurii rutiere. CNADNR are mai multe contracte reziliate decât contracte nou-semnate, iar luarea unei decizii privind derularea unui proiect de drumuri durează mult, spun constructorii.

“Incapacitatea managerială a directorilor din CNADNR conduce la suferinţa tuturor românilor care circulă pe drumurile naţionale şi autostrăzile din România. Acestea sunt într-o stare tehnică precară şi le lipsesc elementele care asigură circulaţia în condiţii de siguranţă”, acuză un fost director care a părăsit CNADNR pentru mediul privat.

Poduri nereparate de zeci de ani

Situaţiile în care există bani şi studiile de fezabilitate, dar lucrările tot nu încep întrucât nu au fost alocate sumele în bugetul de venituri şi cheltuieli al CNADNR nu sunt puţine. Unul dintre proiectele importante aflate în suferinţă de ani buni este cel al reparării unor poduri importante situate pe drumuri naţionale. La sfârşitul lui 2010, conducerile CNADNR şi Ministerului Transporturilor propuneau Comisiei Europene, spre finanţare, un pachet de reparare a cinci poduri grav avariate.

E vorba de podul peste Dunăre de la Giurgiu pe DN5, cel de pe DN 11 la Poiana Sărată, podul peste Olt de pe DN 65, la Slatina, cel peste Jiu, la Argineşti pe DN6, şi realizarea unui pod nou peste Siret, pe DN 24, la Cosmeşti. Proiectul a presupus expertizarea tehnică a acestora și studiile de fezabilitate necesare reparaţiei, componente finanţate din fonduri UE în proporţie de 85%. Potrivit directorului menţionat, care a solicitat anonimatul, documentaţiile au stat la Direcția licitaţii, din CNADNR, timp de 10 luni. În cazul a două poduri, lucrările au început la doi ani de la data finalizării documentaţiilor (cel din Giurgiu şi cel de la Poiana Sărată). În cazul celorlalte trei nu s-a întâmplat nimic. “În cazul podului de la Giurgiu peste Dunăre de la începerea pregătirii proiectului, anul 2010, până la semnarea contractului de lucrări, noiembrie 2014, nu s-au executat lucrări de reparaţii, iar circulaţia rutieră s-a desfăşurat cu greutate şi disconfort. În cazul celorlalte trei poduri nu se întâmplă nimic, pentru că CNADNR nu a asigurat alocaţie bugetară pentru execuţia lucrărilor”, explică fostul director.

Podurile sunt vechi şi nereparate de mulţi ani. Podul peste Olt de la Slatina a fost construit în anul 1891 şi nu a mai avut o reparaţie capitală din 1950, având durata de viaţă expirată. Vechimea actualului pod peste Siret de la Cosmeşti, respectiv 95 de ani, face necesară construirea de urgenţă a unuia nou.

Un caz similar este cel al proiectului de modernizare a infrastructurii privind siguranţa circulației pe DN 1, în sate liniare şi puncte negre. Proiectul este finanţat de Comisia Europeană cu 104,81 milioane lei, restul de 43 de milioane de lei trebuind alocate de la bugetul de stat. Deşi acesta a fost aprobat de Bruxelles pentru finanţare încă din anul 2012 şi, totodată, avea încheiate contractele de execuție a lucrărilor, în cursul anilor 2013 și 2014 nu s-au alocat fonduri, astfel încât lucrările să poată efectiv debuta.

N-avem drumuri, dar avem şomeri

Consecinţa lentorii cu care CNADNR derulează proiectele este intrarea în insolvenţă sau falimentarea companiilor din domeniu. “20% dintre firme au murit din cauza lăcomiei patronilor. Restul, însă, din cauza CNADNR”, spune patronul unei firme care activează în domeniu, adăugând că atunci când vorbeşte de lăcomie face referire la firme precum Romstrade sau Euroconstruct Trading, ai căror acţionari au ajuns să fie cercetaţi de DNA. Potrivit socotelilor făcute de el, nu mai puţin de 20.000 de angajaţi  din sectorul construirii de drumuri şi-au pierdut locurile de  muncă în urma intrării în insolvenţă a firmelor lor sau a dificultăţilor întâmpinate de acestea. Un studiu realizat acum câteva luni de asociaţia antreprenorilor de construcţii (ARACO) menţiona că în ultimii ani cota de piaţă a constructorilor români a scăzut de la 50% la 30% în ultimii ani. Însă nici firmelor străine nu le merge bine în România, spune constructorul. Firme precum FCC (Spania) sau Lena (Portugalia) mai au doar câţiva angajaţi.

Efectele

Competiţia acerbă de pe piaţă pentru puţinele contracte scoase la licitaţie are câteva efecte distructive. Firmele de construcţii sunt nevoite să participe la licitaţii cu preţuri deseori mai mici de 50% şi ajung în final fie să nu poată face lucrarea, fie să fure pentru a-şi conserva profiturile. Trei din cele patru tronsoane de autostradă Sebeş-Turda nu vor putea fi construite cu banii din ofertele câştigătoare. Lotul 3 a fost câştigat cu un preţ de 73% din valoarea estimată a lucrării, respectiv cu 80 milioane euro.

Iniţial se estima că lucrările vor costa chiar dublu, adică 160 milioane euro. În final, constructorul s-a angajat să facă autostrada cu un preţ mediu pe kilometru de 6 milioane euro, în condiţiile în care trei sferturi din lungimea segmentului este alcătuită din poduri, adică 12 kilometri din totalul de 17 kilometri.

“Până în august trei din cele patru loturi vor fi reziliate. Nu ajung banii”, spune directorul unei firme de drumuri care cunoaşte proiectul.

Sume în pericol de a fi pierdute

Deşi până la un punct slaba performanţă a CNADNR în cheltuirea banilor publici şi absorbţia fondurilor Comisiei Europene este de ajutor pentru imaginea Guvernului, acesta având astfel posibilitatea de a se lăuda cu obţinerea excedentului bugetar prin faptul că scapă de alocarea banilor de cofinanţare, în final necheltuirea banilor se dovedeşte a fi periculoasă. Amânarea proiectelor de infrastructură pune presiune pe cheltuielile bugetare din anii ce vor urma, periclitând şansele României de a se menţine în deficitul bugetar şi de a absorbi fondurile UE. “Anul acesta, pe primul trimestru am avut undeva la 2 miliarde de lei necheltuite în zona de investiţii publice. Trebuie să vedem care au fost cauzele. Unul dintre motive este şi acest blocaj în rândul administraţiei locale şi centrale, temerea de a semna contracte, care se răsfrânge asupra unui proiect”, a declarat recent ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici.

Fără o performanţă mai bună a CNADNR, dar şi a celorlalte companii de la Transporturi, precum CFR, România riscă să rămână cu 1,7 miliarde euro bani necheltuiţi de la Comisia Europeană. La un preţ mediu de 7 milioane euro pe kilometru, din banii necheltuiţi s-ar putea construi peste 200 de kilometri de autostradă, adică o treime din actuala reţea. Potrivit datelor valabile la finele lunii martie, stadiul absorbţiei pe Programul Operaţional Sectorial Transporturi era de 58,47%, adică declaraţii de cheltuieli trimise la Comisia Europeană în sumă de 2,5 miliarde euro în raport cu alocaţii de 4,28 miliarde euro.

Cele mai citite

Cinci legi au fost promulgate de președintele Iohannis. Chirițoiu rămâne șef al consiliului Concurenței până în 2026

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în cursul zilei de azi cinci legi. Este vorba printre altele despre legea hărțuirii la locul de muncă, dar...

A venit nota de plată pentru incidentele din 8 martie. Sancțiuni fără precedent pentru Dinamo și UTA

Dinamo și UTA au fost amendate cu câte 100.000 de lei și vor disputa următoarele patru meciuri de pe teren propriu fără spectatori, în...

Luis Rubiales, fostul președinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, ar putea ajunge la închisoare

Luis Rubiales, fostul preşedinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, riscă să ajungă la închisoare din cauza problemelor ce continuă după finala Cupei Mondiale de...
Ultima oră
Pe aceeași temă