23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialRepetenți la proiecte europene de infrastructură, campioni la mărunțișuri

Repetenți la proiecte europene de infrastructură, campioni la mărunțișuri

În vreme ce proiectul construirii celui mai mare laser din lume se blochează într-un aviz al Apelor Române, țara noastră a finanțat cu mare ușurință, din fonduri UE, școlirea unui număr mic de șomeri pe bani mulți. În final, cei mai mulți au rămas tot fără loc de muncă, POSDRU fiind transformat într-o fabrică de diplome care nu folosesc nimănui.

Un comisar european aflat în vacanță pe o insulă grecească descoperă cu mulțumire o școală construită cu fonduri europene. Se apropie bucuros de un grup de localnici așezați la o tavernă și îi întreabă câți copii urmează cursurile aici. “Pe insulă nu mai există copii. Școala s-a ridicat fiindcă trebuia să cheltuim banii. Acum stă cu lacătul pus până i se găsește o întrebuințare”. Povestea grecească este reală și se potrivește cu cea românească despre un milion de euro cheltuiți pentru școlarizarea a 10 șomeri, care în final s-au ales doar cu o diplomă, dar care au rămas tot fără un loc de muncă. S-au finanțat conferințe, deplasări pentru “schimburi de experiență” și proiecte care s-au dovedit fără utilitate și care nu au creat locuri de muncă. Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor a pierdut sume importante alocate de la bugetul UE fiindcă nu a trimis spre aprobare la Bruxelles proiecte importante de infrastructură, în condițiile în care numărăm foarte puțini kilometri de autostradă.

Faptul că România se află pe ultima poziție în UE în ceea ce privește accesarea fondurilor europene nu mai este o noutate. Însă, cât de eficient au fost cheltuiți puținii bani care au intrat în țară? “Au fost finanțate afaceri mai mult sau mai puțin viabile. Au apărut o mulțime de ferme de struți, ciupercării ori s-au plantat plopi energetici. De ce? Fiindcă antreprenorii nu au gândit afaceri viabile pe termen lung. Au văzut că astfel de business merge și că alții au accesat fonduri europene pentru așa ceva”, spune Dragoș Pâslaru, manager general, GEA Strategy&Consulting.

Țara unde nu există priorități strategice

Și Daniela Nemoianu, executive partner KPMG România, este de părere că: “Viabilitatea, calitatea și eficiența economică ale unui număr de proiecte contractate în perioada 2007-2014 sunt discutabile, în condițiile lipsei unei filtrări pe criterii de priorități strategice sau integrare trans-sectorială, de valoare durabilă pe întreg ciclul de viață, și a unei monitorizări de impact. Unele dintre aceste proiecte sunt deja abandonate, nefuncționale, fără finalitate economică sau socială. Altele au rămas pe hârtie sau au fost terenul unor abuzuri prin lipsa de transparență sau fraude”. Aceasta arată că una dintre cauzele de distorsiune sau de eșuare a unor proiecte a fost și aplicarea generalizată a criteriului celui mai scăzut preț, în detrimentul unor repere valorice și de expertiză substanțiale realiste. “Perioada de programare în curs de finalizare și cea care va urma reprezintă unele dintre cele mai mari provocări pentru sectorul public, având în vedere că Guvernul și autoritățile în general încep, în sfârșit, să fie judecate după criterii de eficiență economică, transparență și performanță durabilă în implementarea proiectelor și îmbunătățirea serviciilor publice”, consideră reprezentanta KPMG.

În schimb, fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, consideră că: “O evaluare asupra eficienței cheltuirii banilor se va putea face abia după 2015, când se încheie proiectele finanțate din bugetul 2007-2013. Ministerul Fondurilor Europene ar trebui să utilizeze bani din asistența tehnică pentru a face o astfel de evaluare aprofundată. Sigur, acum se poate verifica ce s-a întâmplat cu persoanele care au fost subiectul programelor de formare profesională sau dacă pensiunile turistice nu s-au transformat în case de vacanță sau de locuit”.

Laurențiu Dinu, partener EU Advisors, vorbește despre Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), care a suferit, pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, de deficiențe structurale ale sistemului de management și control, reflectate nu doar de performanța în utilizarea fondurilor, ci și de pre-suspendările și suspendările episodice ale programului de către Comisia Europeană. “POSDRU avea rolul de a oferi resursele necesare pregătirii forței de muncă pentru evoluțiile competitive și modificările structurale ale economiei. Lipsa integrării dintre programele operaționale din perspectiva bugetară anterioară, performanța slabă a programului în implementare, ca și lipsa de flexibilitate și adaptare a instrumentelor de finanțare la dinamica mediului economic – de exemplu, trecerea de la creștere la recesiune și apoi criză economică – au condus la o contribuție modestă a programului la dinamica economiei reale”, spune Dinu.

Cele mai citite

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou, eliberat de...

Duel între Danielle Collins şi Elena Rîbakina în finala turneului WTA de la Miami

Finala WTA 1.000 de la Miami le va pune față în față pe americanca Danielle Collins şi kazaha Elena Rîbakina, ambele jucătoare câștigându-și semifinalele...
Ultima oră
Pe aceeași temă