PSD a reusit sa mobilizeze electoratul in judetele controlate de social-democrati, in vreme ce prezenta la vot a fost mai modesta in Transilvania, unde PDL a reusit sa obtina scoruri bune pentru Traian Basescu in primul tur de scrutin. In Dambovita, Teleorman, Olt s-a inregistrat cea mai mare prezenta la vot. In judetele locuite majoritar de maghiari, Harghita si Covasna, oamenii nu au fost motivati sa voteze, iar pana la ora 19.00 venisera la urne abia 33 la suta. Pe de o parte, fiindca liderii comunitatii maghiare au dat semnale divergente – UDMR  si-a

Ieri, pana la ora 19.00 votasera mai mult de jumatate din alegatorii inscrisi pe listele electorale, spre deosebire de 22 noiembrie, cand pana la aceeasi ora fusesera la urne doar 49,9 la suta. Judetele in care votantii au fost cei mai activi sunt cele in care castiga cu predilectie PSD si unde pana la ora 19.00 se inregistra o prezenta  intre 62 si 65 la suta. In schimb, in judetele din vestul tarii – Brasov, Alba, Sibiu –, prezenta a fost intre 35 si 40 la suta. Altfel spus, social-democratii s-au dovedit si acum mai bine organizati decat democrat-liberalii. Romanii din diaspora au venit si ei intr-o masura mai mare la vot decat in primul tur de scrutin si, potrivit Ministerului roman de Externe, ieri, pana la ora 19.00 votasera aproape 108.000 de alegatori din afara tarii, fata de 80.000 in total, in primul tur. Lucrurile nu s-au desfasurat insa lin nici la ambasadele Romaniei din afara, iar ministerul de resort le-a cerut ieri romanilor care locuiesc in Austria sa nu se inghesuie sa voteze toti la Viena, ci sa mearga si la Bratislava, unde era mai putina aglomeratie.

Moldova: cozi de sute de persoane
Aproximativ 10.700 de alegatori votasera pana la ora 18.00 in Republica Moldova, cei mai multi – aproape 7.000 – exprimandu-si votul la cele patru sectii de votare din Chisinau. Pe 22 noiembrie, cand a avut loc primul tur al alegerilor prezidentiale din Romania, au votat in total in Republica Moldova aproape 8.900 de persoane. Cozi de cateva sute de persoane s-au creat in fata sectiilor de votare din Chisinau inca de dimineata, de la deschiderea urnelor, insa in primele ore ale dupa-amiezei acestea s-au redus, ajungandu-se la 20-30 de persoane care isi asteptau randul. Prezenta crescuta la urne fata de primul tur de scrutin este explicata de angajatii misiunii diplomatice romane de la Chisinau prin faptul ca de data aceasta procedura este mai rapida, in cursa ramanand doar doi candidati.

Fata de precedentele alegeri parlamentare si prezidentiale, scrutinul prezidential din acest an a trezit un interes viu in randul cetatenilor moldoveni care au si cetatenie romana. Unii dintre ei au marturisit ca au fost motivati sa voteze si de schimbarile la nivel politic din Republica Moldova, dar si de dezghetul din relatiile moldo-romane din ultima perioada de timp, care le da speranta revenirii la normalitate. In plus, in anii precedenti, multi dintre alegatori nu se prezentau la vot pentru ca se stia ca intrarile in sectiile de vot erau filmate cu camere ascunse de catre serviciile secrete moldovene controlate de comunisti, pentru a-i identifica pe detinatorii de cetatenie romana.

La primul tur al alegerilor prezidentiale din 2004, in R. Moldova au votat 2.678 de cetateni romani, in conditiile in care erau deschise doar doua sectii de votare, la Chisinau. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, la Chisinau au votat 2.300 de persoane, iar la europarlamentare – ceva mai mult de 1.400 de alegatori.
La alegerile prezidentiale de anul acesta, pentru prima data autoritatile democratice de la Chisinau si-au dat acordul pentru deschiderea de sectii de votare si in teritoriu. La Chisinau sunt deschise patru sectii de votare, numarul total al sectiilor de votare din R. Moldova fiind de 13.

Deputatii comunisti au protestat in repetate randuri fata de deschiderea de sectii de votare ale Romaniei in afara misiunilor diplomatice, spunand ca acest lucru inseamna "ingerinta in treburile interne ale Republicii Moldova". Noile autoritati democratice de la Chisinau au replicat insa ca deschiderea de sectii de votare pe teritoriul altor state cu acceptul reciproc al guvernelor este o practica general europeana.