» Primaria Bucurestiului nu poate steriliza mai mult de 150 de caini vagabonzi pe saptamana. In conditiile in care in Capitala ar fi aproximativ 30.000 de animale, teoretic, nu am mai avea maidanezi in aproximativ patru ani.

» In realitate insa lucrurile sunt mult mai grave. Toti cei implicati in acest domeniu spun ca in fiecare luna sunt abandonati mii de caini, astfel incat numarul maidanezilor nu scade niciodata.

» Administratia publica si ONG-urile din domeniu cred ca introducerea unor sanctiuni dure impotriva celor care-si abandoneaza animalele reprezinta singura rezolvare pentru aceasta problema.

Cainii vagabonzi din bucuresti par ca se inmultesc pe zi ce trece. Organizatiile neguvernamentale apreciaza ca pe strazi ar trai intre 30.000 si 40.000 de maidanezi, dar aceasta estimare este aproximativa. Abia din 2006 a aparut o baza de date cu animalele gasite in strada. De atunci s-au identificat circa 10.000 de caini. "Nu se stie numarul exact, ca nu i-a numarat nimeni pe toti pana acum. Estimarile sunt aproximative, pot fi mai multi, pot fi mai putini", considera directorul Administratiei pentru Supravegherea Cainilor fara Stapan (cunoscuta si ca ASPA), Simona Panaitescu.

Pe de alta parte, autoritatile locale sterilizeaza cate 150 de caini pe saptamana. Numarul mic de veterinari care lucreaza la primarie si lipsa spatiilor de cazare pentru animalele prinse, care trebuie tinute in padocuri minimum sapte zile, potrivit legii, incetinesc activitatea administratiei. Iar orice reclamatie venita de la bucuresteni privind cainii agresivi din strada nu poate fi rezolvata mai devreme de trei, patru saptamani. Am sunat si noi la centrala ASPA, pentru a reclama o haita de caini agresivi din Colentina. "Nu va pot spune in cat timp ajungem la dumneavoastra. Avem doar doi medici, calculati si dumneavoastra la 500 de caini cat dureaza pana termina cu astia si prind altii", ne-a raspuns o functionara. Directorul Simona Panaitescu recunoaste ca institutia pe care o conduce este depasita de situatie, avand in vedere numarul mare de animale care trebuie operate. "Incercam sa actionam cat se poate de repede. Dar nu putem face asa, batand din palme", a afirmat managerul.

O solutie pentru grabirea operatiunii de sterilizare a animalelor care vagabondeaza ar fi colaborarea cu asociatiile din domeniu si cabinetele veterinare din Bucuresti. Deocamdata exista un proiect privind concesionarea acestei activitati si catre medicii veterinari privati. Sterilizarea ar urma sa se faca pe banii statului, iar pentru bucuresteni ar fi gratis. "Poate asa vin oamenii de bunavoie cu animalele lor", spera Simona Panaitescu.
Reprezentantii organizatiei Vier Pfoten sunt chiar mai optimisti. Daca programul se pune in aplicare in masa, intr-un an ar putea fi castrati toti maidanezii din Capitala, cred ei. "In patru, cinci ani am putea scapa de ei pe cale naturala. Asta e cea mai optimista viziune", afirma si Kuki Barbulescu, de la Vier Pfoten.

Cainii lui Ceausescu, inlocuiti de cainii capitalismului
In realitate, apar doua probleme majore care dau optimismul peste cap. Desi in Bucuresti sunt inregistrate cel putin 30 de asociatii pentru protectia animalelor – unele voci afirma ca ar fi vorba chiar de 80 –, doar patru au semnat un protocol de colaborare cu Administratia pentru Supravegherea Cainilor fara Stapan. Majoritatea organizatiilor sunt constituite din doi membri, in general sot si sotie, iar cei mai multi dintre voluntari sunt pensionari care pun bani din buzunar pentru a hrani cateva zeci de caini.
In al doilea rand, degeaba sunt castrate animalele de pe strada, cat timp cele din curti, depozite sau santiere – deci, teoretic, cu proprietar – vor continua sa se inmulteasca necontrolat. Aproape in toate cazurile, catelusii sunt aruncati in strada, pentru ca in Romania abandonul animalelor nu se pedepseste. Prin urmare, Bucurestiul este permanent alimentat cu pui aruncati fie de localnici, fie de taranii din comunele din jurul orasului sau din judetele apropiate. "Nu o sa terminam de fapt niciodata cu maidanezii daca nu se va stopa abandonul.

Nici sterilizarea, nici euthanasia nu rezolva nimic daca nu se vor introduce sanctiuni pentru cei care lasa animalele in strada. Noi dorim crearea unui Registru Unic al Animalelor, prin care acestea sa primeasca un cod numeric personal, ca la oameni. Dar sa fie inregistrate toate animalele din Bucuresti, inclusiv cele cu stapan. Asa vom putea sti cine abandoneaza si acela va fi pedepsit. Pana atunci, degeaba ii sterilizam pe astia de acum, ca vin altii noi", a precizat Simona Panaitescu.
De altfel, potrivit unei statistici oficiale, intre 2001 si 2008 ar fi fost euthanasiati in Capitala peste 150.000 de caini fara stapan. Cu toate acestea, numarul celor de pe strada e constant. "Noi am avut o locatie in Magurele. Veneau oameni care aduceau cosuri pline cu pui si le aruncau peste gard sau le lasau la poarta. Obiceiul asta trebuie sa dispara", este de acord si Carmen Secareanu, de la Asociatia pentru Dezvoltare Comunitara "Caleidoscop". De altfel, cainii care sunt acum liberi pe strazile Capitalei nu sunt urmasii celor ramasi in urma demolarilor din epoca Ceausescu, asa cum inca se mai crede. "Strada e plina de caini noi, abandonati recent de bucuresteni. Se arunca inclusiv si animale de rasa. Asta e o mare problema. Se arunca foarte multi caini", afirma Marcela Lungu, presedintele Asociatiei "Cutu-Cutu".

Prin urmare, si reprezentantii ONG-urilor sunt de acord cu sanctiuni drastice pentru cei care lasa animale in strada. Acestea au colaborat chiar cu Administratia pentru Supravegherea Cainilor fara Stapan la un proiect de hotarare locala care sa introduca astfel de amenzi. Din pacate, Consiliul General al Capitalei nu a avut curajul politic de a adopta o astfel de masura. Acum, ultima speranta a iubitorilor de animale sta intr-o lege care stabileste, de asemenea, sanctiuni, dar care asteapta in Parlament de doi ani. "In acel act normativ se prevede si sterilizarea cainilor cu proprietar, dar si amenzi pentru abandon. Insa din 2008 asteptam sa fie adoptata", explica Kuki Barbulescu, de la Fundatia Vier Pfoten. "Am insistat sa iasa legea. Dar nu se intampla nimic. Probabil nu e o prioritate", isi exprima resemnarea si Carmen Secareanu, de la "Caleidoscop".

Colaboram, dar ne dusmanim
Colaborarea dintre ASPA si ONG-urile pentru protectia animalelor se opreste insa aici. Desi au semnat oficial un protocol, ambele parti nu ezita sa se acuze reciproc de iresponsabilitate si incompetenta. "Dupa ce s-a interzis euthanasierea cainilor vagabonzi, ne-am trezit cu adaposturile supraaglomerate. Am lansat campanii de adoptie, dar nu a mai venit nimeni. Aceste organizatii, care s-au ocupat si pana acum de adoptii, dar in realitate lasau inapoi cainii in strada, stiau ca animalele nu mai erau omorate si nu le mai luau. Inainte, chipurile, le salvau", acuza directoarea ASPA. "Abia dupa ce a venit domnul primar Oprescu, ne-a pus pe toti fata in fata. Pe de o parte, noi, administratia, care avem toata responsabilitatea, care dam socoteala publicului, si pe doamnele de la ONG-uri, care nu au nici o responsabilitate", a mentionat Simona Panaitescu.

Nici reprezentantii asociatiilor nu se lasa mai prejos. "Cei de la ASPA nu au nici cele mai elementare cunostinte de comportament canin. Ei nu au fost pusi pana acum in situatia de a lucra cu animalele. Doar ii luau in laturi, de multe ori brutal, ii bagau in boxe si le dadeau in cap acolo", a replicat Carmen Secareanu, presedintele Asociatiei "Caleidoscop".
Iar Kuki Barbulescu, de la organizatia Vier Pfoten, este si mai dur in aprecieri. "Statisticile oferite de primarie nu sunt reale, eu nu cred ca s-au omorat atat de multi caini in Bucuresti. Dar euthanasierea era o foarte buna sursa de bani. Puteai sa euthanasiezi 20 de caini si sa declari 100. Oricum, era greu de controlat", este opinia sa. Acestuia i se pare dubios ca administratia locala a reusit sa captureze intr-un an si 50.000 de caini vagabonzi, cat timp bucurestenii puneau multe piedici hingherilor.

Disputa locatarilor din Colentina
Candva izolati in zonele neamenajate ale Parcului Plumbuita, cainii au ocupat, in ultimii ani, si spatiile dintre blocurile din Colentina. Locuitorii de pe strada Luntrei spun ca haita de caini are vreo zece membri care ii deranjeaza, in special, pe cei de la etajele inferioare. "Desi e vara, nu putem dormi cu geamul deschis", spune Mihaela Predescu, care locuieste la parterul unuia dintre blocuri. Femeia are doi copii mici si se plange ca fetita a fost muscata de caini, desi se spune ca patrupedele comunitare nu ataca persoanele din cartier. "Nu pot sa ies tot timpul cu ea ori de cate ori se duce afara sa se joace", mai declara Mihaela Predescu. De alta parere este insa vecina ei: "Ce aveti cu cainii? Mai bine v-ati ocupa de probleme serioase, pensiile mici, furaciunile din politica", ne sfatuieste aceasta. (Adrian Schiop)

Pensii cheltuite pentru cainii vagabonzi
Multi dintre voluntarii ONG-urilor sunt, de fapt, pensionari care ingrijesc pe banii lor zeci de caini. "Legea ii numeste protectori de zona, adica ei iau in grija caini identificati si supravegheati prin microcip, care sunt intorsi in strada. Doamna Toma are 78 de ani, dar ingrijeste 30 de caini. La Razoare, doamna Geta, tot pensionara, are in casa cinci si tot ea se ocupa si de cei de la bloc. Doamna Liuba are 80 de ani si 10 caini in grija", ne-a povestit Carmen Secareanu, de la Asociatia "Caleidoscop". In afara de Vier Pfoten, care este o organizatie internationala si primeste fonduri externe, celelalte se plang de lipsa donatiilor. "Am pus doua urne in niste magazine pentru animale. Adunam cam 20 de lei pe luna", afirma Carmen Secareanu.