Campania României Libere pentru reconside­ra­rea atitudinii faţă de cel mai mare artist român, Constantin Brâncuşi, continuă astăzi cu un nou episod, care dezvăluie cum au reuşit doi români din America să strângă bani pentru construirea unui Centru Cultural la Târgu Jiu.

Proiect realizat de firma americană care a supravegheat restaurarea Ansamblului Monumental

Centrul Cultural „Constantin Brâncuşi" va fi construit pe baza unui proiect al unei firme de arhitectură din Statele Unite, condusă de românul Mihai Radu, implicat în urmă cu mai bine de zece ani în restaurarea Ansamblului de la Tg. Jiu. WMF a fost principalul partener al României la restaurarea Coloanei Infinutului, demers început în 1996 la iniţiativa Micăi Ertegün, de altfel membru în board-ul Fondului Mondial al Monumentelor . 

Firma de arhitectură din SUA a fost contactată de WMF şi Mica Ertegün în 1997 în vederea verificării calităţii procesului de restaurare: „Trebuia să verificăm dacă procesul de restaurare avansa cum trebuie şi era făcut conform legilor de restaurare internaţionale. Ei erau îngrijoraţi că proiectul nu avansa destul de repede", a explicat pentru România liberă Mihai Radu, adăugând că după această vizită în România, imediat s-a făcut o nouă echipă de specialişti din Europa şi SUA care a revăzut toată documentaţia realizată de echipa însărcinată iniţial cu restaurarea. „Am costatat că unele lucruri nu erau făcute bine din punct de vedere tehnic şi am refăcut o parte din documentaţie", mai spune arhitectul.

Proiect premiat în America

În 2001 s-a încheiat procesul de restaurare al Coloanei Infinitului. Însă Mihai Radu ne-a explicat că încă din 1999 a înţeles importanţa creării unei viziuni generale „pentru tot ansamblul şi urbanismul oraşului Tg Jiu". Astfel că, biroul său de arhitectură a pregătit un proiect de urbanism pentru o dezvoltare pe parcursul a 30 de ani, prin care se arătau care sunt fazele importante de dezvoltare urbanistică în primii cinci ani, în 15 ani şi în 30 de ani. „Proiectul a fost trimis la o competiţie internaţională - Willo Von Moltke Urban Design Competition organizată de AIA (American Institute of Architects) - şi am primit premiul I. Proiectul viza construirea unui centru de vizitatori în zona Coloanei pentru că nu era nici o altă asemenea clădire în Tg. Jiu", explică arhitectul.

Mica Ertegün, forţa principală a donaţiilor

În 1998, Banca Mondială devine parteneră cu WMF şi, împreună, donează bani pentru restaurarea Mesei Tăcerii şi a Porţii Sărutului. Cu fondurile primite a fost angajat un expert italian în restaurare de piatră, Paolo Pagnin. „În toată această perioadă Mica Ertegün a fost forţa principală şi în ce priveşte donaţiile, dar şi o forţă morală care a luptat pentru continuitata proiectului. Cred că prin 2003 am aflat că terenul din faţa Coloanei avea aprobări pentru construire de case şi, împreună cu Mica am decis să cumpărăm terenul ca să putem face centrul de vizitatori şi expoziţie. Am cumpărat terenul şi am înfiinţat Fundaţia Infinitul care se va dedica acestui centru", mai spune Mihai Radu. Centrul ar urma să fie amplasat la câţiva zeci de metri de Coloana Infinitului şi va fi prevăzut cu o sală multimedia, una de expoziţie în care pot fi prezentate materiale informaţionale legate de opera sculptorului, fotografii etc., o cafenea, spaţiu de recreere, iar în exterior o platformă unde ar putea fi ţinute chiar mici concerte. Primăria Tg. Jiu ar urma să asigure infrastructura, iar construcţia ar putea începe în cel mai scurt timp.

Mica Ertegün a făcut lobby pentru Brâncuşi

Mihai Radu mai spune că cel mai important personajul al acestuii demers este Mica Ertegün, care cu discreţie a reuşit să convingă nişte străini să investească în memoria culturală a românilor: „Nu pot să vă spun cât de mult şi cât de important a fost faptul că Mica Ertegün s-a implicat în acest proiect. Fără ea WMF nu ar fi fost, poate, un partener de baza al proiectului. Mica este membru în board şi proiectul Brâncuşi a fost proiectul cel mai drag sufletului ei. A donat sume importante de bani şi fără convingerea şi determinarea ei de a finaliza acest proiect complex poate că nu am fi astăzi unde suntem. De asemenea, nu aş vrea să fie uitat nici Tom Blinkhorn de la Banca Mondială care a fost un prieten mare al proiectului şi a ajutat cu finanţarea pe toată durata sa. În proiectul de centru vizitatori şi expoziţii, parteneri sunt doar Mica Ertegün şi WMF, nu şi Banca Mondială", mai explică arhitectul.

Mihai Radu: „Pentru un muzeu trebuie să ai o colecţie"

Mihai Radu, iniţiatorul acestui proiect pentru Centrul Cultural explică de ce nu putem avea un Muzeu Brâncuşi la Tg. Jiu. „Această  întrebare este cea mai grea şi răspunsul l-aţi dat dumneavoastră în articolul foarte bun tipărit acum câtva timp. Pentru un muzeu trebuie să ai o colecţie şi din păcate nu avem nici un obiect de artă brâncuşian în acest moment. Intenţia noastră este să lăsăm cadou oraşului Tg Jiu acest centru după o perioadă de câţiva ani, atunci când vom vedea că este bine administrat şi conceptul este respectat. Brâncuşi este cel mai important artist român şi din păcate majoritatea oamenilor în afara României cred ca este francez. Mica a vrut sa creeze un loc în care vor veni şi vor vizita monumente create de Brâncuşi, români şi străini, vor putea înţelege şi aprecia opera lui în contextul natal. De asemenea vroiam sa creăm un spaţiu de expoziţii unde tinerii artişti din România vor putea să îşi arate talentul în umbra geniului lui Brâncuşi".

Cine este Mica Ertegun

Cu tot exotismul relevat de rezonanţa numelui său, Mica Ertegün este româncă şi se trage dintr-o familie de aristocraţi, iar numele ei întreg este Ioana Maria Banu. Pe lângă acţiunile ei legate de Fondul Mondial al Monumentelor, Mica este un recunoscut designer de interior. Mica s-a căsătorit în 1961 cu Ahmet Ertegün, de origine turcă, care în lumea cosmopolită a New York-ului era alintat Nugetre. El a înfiinţat şi a condus celebra companie de muzică Atlantic Records, a fost preşedintele „Rock and Roll Hall of Fame and Museum", fiind considerat figura cea mai importantă în industria muzicală modernă. A lucrat şi a colaborat cu nume de referinţă ale muzicii americane, printre care se numără John Coltrane, Ray Charles, Rolling Stones, Led Zeppelin. Figura lui apare în filmul lui Martin Scorsese realizat la un concert Rolling Stones, intitulat „Shine a Light".