» Sunt nascuti in preajma Revolutiei, iar sociologii ii clasifica drept generatia de "tranzitie", "pragmatica" sau "google". Au crescut in fata computerului, navigand pe internet, nu sunt interesati de politica si nu au spirit asociativ. Romania libera a stat de vorba cu mai multi tineri de la Colegiul National Sf. Sava din Bucuresti, care confirma profilul schitat de specialisti.

Copilaria traita in anii de inceput ai tranzitiei postdecembriste a fost una "cool", spun adolescentii din generatia "google". Ei au fost martorii introducerii tehnicii moderne in scoli si ai revolutiei digitale. Multi au ales sa studieze informatica, pe motiv ca "asta va fi viitorul". Au prins intrarea pe piata a telefoanelor mobile si deschiderea unor celebre lanturi de fast-food-uri. Au mers in tabere scolare mai degraba la Paris si Barcelona decat la Busteni sau Izvorul Muresului. Internetul le-a pus incet-incet la dispozitie totul, inclusiv oboseala scotocirii prin mormanul de informatie pe care il intoarce un motor de cautare la tastarea cuvantului-cheie. Studiile spun ca au capacitatea de a se putea concentra pe mai multe activitati in acelasi timp, si asta se explica prin accesul la informatie de la o varsta frageda.

Totusi, analizele sociologice ii plaseaza pe acesti tineri intr-o paradigma paradoxala. Pe de o parte, au avut sansa de a nu lua contact cu teroarea si privatiunile impuse de Epoca de Aur. Pe de alta insa, Romania de dupa 1990 i-a pus in fata unei multimi coplesitoare de stimuli. Rutina cotidiana ce caracterizeaza viata unui membru al acestei generatii este atat de rupta de cea a parintilor sai, incat da impresia ca personaje din aceeasi familie traiesc, de fapt, in lumi paralele.

"Din cauza messenger-ului, ne intalnim tot mai rar"
Miruna este in clasa a X-a la Liceul "Sfantul Sava" si e olimpica la limba romana. stie deja ce vrea sa faca mai departe, iar scopul sau se numeste Facultatea de Regie Film. Tocmai de aceea calculatorul a devenit pentru ea instrumentul la care exerseaza zilnic peste patru ore. La cei 16 ani, adolescenta este constienta ca profilul generatiei careia ii apartine este un teren fertil al extremelor: iti ofera o mare libertate, care le pare unora nociva, dar te si invata sa fii mai stapan pe tine, sa te dezvolti cu virusul independentei. "Suntem mai pragmatici, vrem sa producem bani mai repede si mai multi. Aflam totul mult mai de mici, vrem totul mult mai repede, si de aceea ne maturizam mai iute".

Viteza despre care vorbeste Miruna este, de fapt, indicele transversal de masurare a timpului in care se dezvolta cea mai noua generatie a Romaniei. Tocmai de aceea, modul in care acesti tineri comunica nu ar fi putut sa conserve aceleasi instrumente si principii valabile pentru parintii si bunicii lor.
Tudor Popescu este coleg de clasa cu Miruna. Daca ceva il intriga serios la generatia sa, acela e instrainarea. "Parintii nostri, neavand televizor, petreceau mai mult timp impreuna, se plimbau, mergeau la ceaiuri. Azi, preferam sa vorbim mai mult pe messenger, iar asta ne transforma relatiile, de fapt ne instraineaza."

Revista de liceu a trecut pe net
Delimitarea continua dintre copiii nascuti in preajma evenimentelor din 1989 si restul generatiilor se proiecteaza pana in cele mai mici detalii. In Romania, traditia revistelor de liceu a explodat in prima parte a anilor ’90. Actualii elevi au facut insa un pas inainte. Continua sa se implice in astfel de proiecte, numai ca de data aceasta "generatia google" a invadat online-ul. La "Sfantul Sava", revista nu se mai tipareste, ci se acceseaza de pe internet. Petre Patrasc a ajuns la finalul clasei a XII-a si este un mare pasionat de informatica. Un premiu inedit crede ca a fost locul I obtinut la concursul national de reviste online. "Anul trecut am implementat revista si anul asta s-a dovedit cea mai buna." De la Teoria lui Fermat la antimaterie si de la calculatoare cuantice pana la informatii despre scufundari si bancuri, toate se pot gasi pe site-ul revistei "Sava stiinte".

Dar peste numai cateva zile Petre Patrasc va absolvi liceul. De la el, parola revistei online va trece la Miron Stanciu si noua sa echipa. Acesta doreste sa urmeze Matematica si Filosofia, dar nu intentioneaza sa plece la studii in strainatate. "Nu ma tine aici neaparat patriotismul, dar stiu ca oricum as ajunge sa ma intorc".
Printre acesti liceeni, viata pe online merge dincolo de revista scolii. Sanziana Rotariu si Miruna Tanase sunt in clasa a X-a si sunt pasionate de radio. De ceva timp, amandoua activeaza intr-un proiect care presupune difuzarea exclusiv prin internet. "E coordonat de Radio Romania si se numeste Kids Radio. E vorba de un radio online, unde facem cam de toate – suntem redactori, moderatori si coordonatori. E un radio despre copii si pentru copii. Nu castigam bani, avantajul major e ca ne deschide multe usi", spun fetele. Nici una nu doreste sa continue pe linia jurnalismului dupa absolvire, iar Sanziana se pregateste intens ca pentru facultate sa plece in Franta sau in Marea Britanie. "In Romania nu m-as mai intoarce decat sa... mor. Sunt pornita de mica sa plec din tara, ca sa razbun prin ce au trecut ai mei inainte de 1990."

"Imi pare rau pentru parintii nostri"
O caracteristica de baza a "generatiei google" o reprezinta lipsa oricarei amintiri din "Epoca de Aur". Nu a trait nici unul sentimentele alese nutrite de milioanele de "soimi ai patriei" si cu atat mai putin pe cele insuflate de cravata rosie de pionier. Adolescentii de azi erau prea mici atunci sau inca nu venisera pe lume. Ca atare, in mintea acestei generatii, Ceausescu sau experienta comunista este, prin excelenta, una cat se poate de abstracta. Singurele informatii care le parvin despre acea perioada au ca izvor discutiile cu parintii, site-urile de internet sau diversele publicatii tiparite in ultimele doua decenii.

"Visul comunistilor a fost nerealist"
Stefan Timiras, elev in clasa a X-a, olimpic national la matematica, vrea sa-si continue studiile in Statele Unite, odinioara dusmanul de moarte al Internationalei socialiste. stefan a aflat ca dictatura comunista trebuie sa-i repugne: "Daca un viitor coleg al meu din SUA m-ar intreba, i-as spune ca erau situatii foarte grele de viata: cozi la carne, lapte si unt, iar televizorul mergea doua ore, seara, si in alea nu se vorbea nimic de interes. si mai stiu ca era greu si cu electricitatea, asta din cate mi-au mai povestit parintii".
Cu totii stiu insa ca libertatea de care se bucura astazi era acum 20 de ani o himera colosala. "Aud in discutiile noastre in familie: «Tu ai mult mai multa libertate, iti sunt deschise mult mai multe usi", povesteste eleva de a X-a Sanziana Rotariu. Lipsa libertatii de miscare este primul lucru cu care asociaza dictatura ceausista si Petre Patrasc, colegul mai mare de liceu al Sanzianei. "Mie imi pare foarte rau pentru ceea ce au patit parintii nostri in timpul comunismului. Ei au lucrat mult mai mult decat lucram noi ca sa obtina ceva. Simt ca am o datorie fata de ei, avand aceasta oportunitate de a ma deschide fata de Europa, mai ales pentru ca le-o datorez lor." Fapt pentru care tanarul a aplicat deja, impreuna cu mai multi colegi de-a XII-a, la cateva universitati din strainatate.

"Ceausescu a facut si lucruri bune"
Desi nu au trait in lumea de atunci, adolescentii din cea mai noua generatie de romani sunt siguri, astazi, ca astfel de utopii ar fi fost, oricum, imposibil de atins. "Visul comunistilor, de a face toti oamenii egali, a fost nerealist. Nu aveau cum sa faca asta, pentru ca oamenii nu au cum sa fie egali", intervine Miron Stanciu. Despre generatia sa crede ca este deja protejata de asemenea capcane istorice: "Accesul mult mai rapid la informatie face generatia noastra sa fie inteligenta cat mai repede". Tocmai din acest motiv, multi dintre tinerii nascuti o data cu prabusirea Ceausestilor se vad opusul celor din generatiile care "nu sunt deschise spre schimbare sub nici o forma".
Cu un picior in clasa a XII-a si cu unul in Italia, unde a obtinut o bursa la Institutul de Design Auto de la Torino, Dragos Pitu face nota discordanta cand se raporteaza la epoca Nicolae Ceausescu: "Dupa mine, o parte din comunism a fost buna. Daca ne uitam in trecut, de cand a picat comunismul nu s-a mai construit nimic. Ceausescu a facut metroul, linii de tramvai, a cerut construirea Casei Poporului".