Cotidianul spaniol semnalează că puţini sunt cei care, în România, se îndoiesc că ţiganii români expulzaţi din Franţa nu se vor întoarce rapid acolo, imediat ce li se vor termina banii daţi de executivul preşedintelui Nicolas Sarkozy, potrivit Agerpres.

Iar dacă ţiganii care de-abia au ajuns în România se vor întoarce în Franţa în câteva săptămâni, acest lucru nu i-ar suprinde cu nimic pe activiştii care muncesc pentru integrarea lor, ori pe directorul Agenţiei Naţionale pentru Romi, Ilie Dincă, care amintesc deopotrivă că cetăţenii UE sunt liberi să călătorească şi se bucură de libertatea de mişcare. "Nu le vom încălca în niciun caz drepturile cetăţenilor, ei vor decide dacă revin în Franţa, ori rămân aici", spune Dincă, referindu-se la faptul că aceia care au revenit au fost de acord s-o facă. Însă îl îngrijorează faptul că au semnat un contract cu autorităţile franceze - şi nu au primit niciun exemplar.

A doua cea mai săracă ţară din UE nu le oferă şanse deosebite cetăţenilor lor, în general - şi cu atât mai puţin celor de etnie romă. "Unele românce ar câştiga 800 de euro muncind ca baby-sitter în Spania. Aici (în România) nu ar câştiga mai mult de 300 de euro. De asta pleacă romii... şi ceilalţi. Este acelaşi proces, dar mai profund. Un rom nu ar ajunge să fie baby-sitter în Spania, şi nici nu ar ajunge să câştige aici 300 de euro", spune Marian Mandache, de la Fundaţia Romani Criss. 60% dintre căminele ţiganilor supravieţuiesc cu mai puţin de salariul minim 657 lei (150 de euro), potrivit unui sondaj CURS, semnalează în acest sens cotidianul spaniol.

Ultimul recensământ, din 2002, releva faptul că românii de etnie romă sunt în număr de aproximativ 535.250 - însă autorităţile şi organizaţiile neguvernamentale susţin deopotrivă că numărul lor depăşeşte 2 milioane - din 22 de milioane de locuitori ai României. Diferenţele, spune Mandache, se explică şi prin faptul că mulţi nu vor să recunoască că sunt ţigani, din cauza stigmatului social. "O parte foarte importantă dintre ţiganii români trăiesc în situaţii de excluziune mai grave decât compatrioţii din Spania, ori decât ţiganii spanioli. Desigur, românul de clasă medie nu trăieşte nici el ca un spaniol. Iar discriminarea este şi mai dură", explică Humberto García, reprezentant al Fundaţiei spaniole Secretariado Gitano în cadrul agenţiei române.

Iar stigmatizarea este ceva obişnuit. Potrivit unui sondaj al Insomar din 2009, respondenţii susţineau că primele cuvinte care le vin în minte când vine vorba de ţigani sunt delicte, furt, cerşit, frică, ori dispreţ. 16% susţin că s-au gândit, întrebaţi în cadrul aceluiaşi sondaj, la persoane normale, şi doar 2,7% la discriminare ori sărăcie. Cotidianul El Pais aminteşte cum în România, denumirea oficială este de romi - care sună foarte asemănător cu români - şi de aceea, unii dintre aceştia din urmă se simt indignaţi. Nu vor să fie confundaţi cu ei, şi îi acuză că dau o imagine proastă ţării. Jumătate dintre ei cred că sunt o ruşine naţională, potrivit aceluiaşi sondaj.

În România sunt criticaţi fără prea multe ascunzişuri, inclusiv de politicieni, susţine cotidianul spaniol, amintind de incidentul în care a fost implicat preşedintele Traian Băsescu, cu o jurnalistă. Ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a declarat în luna februarie, după ce s-a întâlnit cu un înalt oficial francez, că "unele comuniăţi româneşti au probleme psihologice, legate de delincvenţă, mai ales în comunităţile rome". Cu toate acestea, semnalează cotidianul spaniol, potrivit guvernului român, niciunul dintre cei 700 de romi expulzaţi din Franţa în vara acestui an nu avea antecedente penale.

Preşedintele Băsescu vrea ca UE să adopte un program comun pentru integrarea ţiganilor, şi pentru a permite colaborarea poliţiei române în diferitele ţări în care există compatrioţi de etnie romă. "Am avut probleme asemănătoare şi în Italia. Şi am reuşit să le rezolvăm eficient, trimiţând un număr semnificativ de agenţi de poliţie. Acelaşi lucru ar trebui să-l facem şi în Franţa, de vreme ce am primit cererea guvernului francez", consemnează El Pais din declaraţiile făcute de şeful statului.

Deşi în teorie, au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea imaginii istorice a romilor din România - legislaţia antidiscriminare, interdicţia separării proaspetelor mămici ori a elevilor (care încă mai există, după cum avertizează organizaţiile neguvernamentale), cotele în educaţie (7.600 de locuri în licee, 500 de locuri la facultăţi, în anul 2010-2011) - impactul în practică este nul, susţine Mandache. Iar directorul agenţiei care coordonează politicile guvernamentale pentru românii de etnie romă nu-l contrazice, şi mărturiseşte că au existat planuri, însă nimeni nu-şi asumă responsabilitatea, termenele, ori finanţarea, mai notează El Pais.