» Postul de radio BBC World Service a difuzat zilele trecute partea a doua a documentarului referitor la mostenirea Securitatii, la 20 de ani de la Revolutia Romana.

» Realizatorii materialului s-au concentrat asupra actualelor cercuri inalte ale puterii politice, economice si judiciare din Romania.

» Printre cei intervievati de BBC s-au numarat si Dan Voiculescu si Traian Basescu, care au vorbit despre legaturile pe care le-au avut cu Securitatea inainte de 1989.

Documentarul BBC a explicat in primul episod cum Securitatea, politia politica din Romania comunista, nu avea nevoie de un motiv anume ca sa deschida un dosar de urmarire si sa inceapa o supraveghere cvasipermanenta a unei persoane. Sistemul se temea ca dusmanii pot aparea de oriunde, asa ca oricine putea deveni o tinta a ofiterilor de Securitate. Nu intamplator, arhivele inca incomplete de la CNSAS cuprind peste doua milioane de dosare ale Securitatii, istorii pervertite a sute de mii de familii, a relatiilor profesionale, sociale sau culturale dintre oameni. Cum a tratat Romania acest fenomen de  proportii dupa 1989 este intrebarea-cheie la care incearca sa raspunda cel de-al doilea  episod.

Intervievat de BBC, presedintele Traian Basescu accentueaza ca Romania a fost singura tara rasariteana unde regimul comunist a fost rasturnat prin varsare de sange: 1.192 de oameni ucisi si 3.000 de raniti. De aceea "este extrem de important felul in care am descris acest regim, adica ilegitim si criminal". Dar cine erau criminalii? – intreaba BBC. Raspunsul e greu de gasit.
Traian Basescu a ordonat predarea catre CNSAS a doua milioane de dosare, dupa cum spune, "ca sa rupa continuitatea regimului". Dar ruptura este inca departe atata vreme cat in cele mai inalte cercuri ale puterii actuale se afla inca persoane care au facut parte din vechiul regim sau au fost acuzate ca au avut legaturi cu Securitatea ori cu Partidul Comunist. "E adevarat, dar se stie ca democratia nu este un sistem perfect", rade Traian Basescu.

700 de procese. Trei sentinte
Ce a facut Romania ca sa se rupa de regimul comunist – explica BBC – a fost tocmai infiintarea in urma cu 10 ani a CNSAS. Studiind arhivele Securitatii, institutia deschide acum procese impotriva tuturor inaltilor oficiali despre care gaseste argumente ca ar fi facut parte din reteaua politiei politice comuniste. Presedintele CNSAS, Ladislau Csendes, spune ca cercetatorii CNSAS nu sunt prea iubiti de inaltii oficiali, ca CNSAS are pe rol nu mai putin de 700 de procese, deschise nu numai impotriva politicienilor, dar si impotriva unor judecatori, procurori, functionari din finantele publice etc. Insa din aceste 700 de cazuri numai trei au fost rezolvate, iar procesele merg greu si pentru ca in mai multe dosare judecatorii se afla in situatia de a se judeca pe ei insisi. "Misiunea noastra este sa clarificam trecutul comunist", spune Ladislau Csendes.

Pe de alta parte insa, cercetatorii de la CNSAS sunt constienti ca nu au la dispozitie toate documentele Securitatii: multe au fost distruse. La depozitul de la Popesti-Leordeni se pastreaza, de pilda, ramasitele dosarelor arse la Berevoiesti, langa Campulung, la inceputul anilor ’90. "Nu le putem reconstitui, dar ne pot da o idee despre ce fel de dosare au vrut sa distruga, ce dosare considerau a fi periculoase pentru ei in acel moment", explica Germina Nagat, seful serviciului de investigatii de la CNSAS. Dar cum se poate reconstitui, in aceste conditii, harta completa a activitatii Securitatii si a celor care au lucrat pentru ea? Se pare ca declaratiile scrise de mana ale informatorilor sunt revelatoare.

A fost Dan Voiculescu informator al Securitatii?
In sirul de inalti oficiali aflati in proces cu CNSAS se afla si Dan Voiculescu, vicepresedinte al Senatului, proprietar de trust media si unul dintre cei mai bogati oameni din Romania. Asupra sa planeaza serioase suspiciuni, spune BBC – nu numai ca in anii ’80 castiga valuta pentru Securitate, dar si ca ar fi fost informator, deci parte a politiei politice, sub numele de "Felix".

Dan Voiculescu: Daca va uitati in dosarul meu, de fapt am doua mari dosare, veti vedea ca eram foarte important pentru ei. Au incercat de multe ori sa ma faca sa semnez un angajament pentru ei.

» BBC: si l-ati semnat?
D.V.: Nu, niciodata.

» Dumneavoastra spuneti, practic, ca sunteti o victima a Securitatii, si nu un informator.
D.V.: Da, da.

» Ce ati simtit cand v-ati vazut dosarul?
D.V.: La inceput am fost foarte, foarte suparat, pentru ca stiam ca nu era adevarat... Am fost foarte suparat. Nu poti sa stai asa suparat la nesfarsit, am pierdut o gramada de par (rade). Am fost foarte, foarte suparat, continua Dan Voiculescu incercand sa gaseasca intr-unul din dosarele din fata sa fila semnata "Felix". Voila!

» Deci aceasta este cea semnata "Felix"!
D.V.: Da. (Dan Voiculescu ii arata corespondentei BBC doua rapoarte pe care acesta le-a adresat fostului sau sef de la o companie de comert exterior detinuta de stat.)

» Deci exista aceste doua rapoarte in baza carora sunteti acuzat ca sunteti un informator al Securitatii.
D.V.: Da.

» Acestea erau note pentru Securitate?
D.V.: Nu. Erau pentru directorul general cu care lucram.

» Faceati rapoarte pentru directorul general semnandu-le cu un pseudonim?
D.V.: Toti erau obligati sa nu semneze cu numele lor.

» Trebuie sa spun ca niciodata nu am auzit de o asemenea regula.
D.V.: Toate companiile de comert exterior erau controlate de un ofiter de la  Securitate.

» Deci dumneavoastra lucrati de fapt pentru Securitate?
D.V.: Nu. Nu. Cine, eu? Cum asa?

» Compania dumnevoastra, atunci.
D.V.: Nu. Nu.

» Nu era intreg comertul exterior controlat de Securitate?
D.V.: Totul era controlat de Securitate si de Partid.

Constatarea BBC dupa acest dialog este ca in Romania postcomunista domneste confuzia. Partidul Comunist si Securitatea controlasera aproape totul in Romania. Asa ca a ajunge la o concluzie despre Dan Voiculescu sau despre oricare dintre cele 700 de procese cu CNSAS se dovedeste un demers dificil, care presupune multe nuante de gri. Nimic nu este alb si negru.
Este insa un fapt, spune BBC, ca cei care au devenit foarte repede foarte bogati dupa 1989 sunt deseori exact cei care au avut acces la resursele statului, la retelele de comert exterior si care au avut posibilitatea sa calatoreasca in strainatate inainte de 1989.

Unde este dosarul lui Traian Basescu?
Chiar si presedintele Traian Basescu, remarca BBC, un politician de centru-dreapta care declara ca vrea "sa rupa continuitatea" cu trecutul comunist, a fost membru al Partidului Comunist. El admite ca a avut unele legaturi cu Securitatea, legaturi despre care spune ca erau inevitabile pentru oricine se afla intr-o pozitie importanta, mai ales lucrand in strainatate. In anii ‘80, el era promovat in functia de capitan al unui petrolier, cel mai mare vas din flota comerciala a Romaniei. Ce s-a intamplat asadar cu dosarul lui Traian Basescu?

Traian Basescu: Nu am dosar. Am ramas numai cu un numar de inregistrare, in special din perioada in care eram capitan la bordul unui foarte mare petrolier.

» BBC: Sunteti ingrijorat ca atat de multe dosare lipsesc inca?
T.B.: Din nefericire, imediat dupa Revolutie au fost distruse o multime de dosare.

» Daca ati reusi sa va gasiti dosarul, l-ati face public?
T.B.: Da, dar eu nu am un dosar. Din pacate (rade). Am ramas un simplu numar in arhivele Securitatii. Sincer vorbind, nu ma intereseaza trecutul.

Cehia – tranzitie mai rapida si mai putin dificila decat in Romania

Si Cehia a mostenit o arhiva imensa de la fosta politie politica, STB. Dar, spre deosebire de Romania, unde numai titularii sau rudele acestora pot vedea dosarele, Cehia dovedeste acum o cu totul alta abordare: toate dosarele sunt postate pe internet. Dupa cum a explicat pentru BBC purtatorul de cuvant al arhivelor STB din Praga, Jiri Reichl, procesul de fotocopiere si digitalizare a dosarelor nu s-a incheiat inca: "Ne va lua inca mult timp sa scanam toate dosarele, pentru ca este vorba de 280 milioane de pagini, iar noi putem digitaliza numai 30-40 de mii de pagini pe zi."    

In paralel cu digitalizarea arhivelor STB, la sediul institutiei vin in fiecare zi in jur de 150 de cereri pentru verificarea celor care ocupa functii publice. Legea lustratiei, adoptata de Cehia in 1991, presupune inlaturarea din orice functie importanta in administratia centrala sau locala, in aparare si siguranta nationala sau in justitie a celor care au facut parte din sistemul represiv. Mai mult de o jumatate de milion de oameni au fost indepartati din functii, iar altor 10.000 le-a fost interzis accesul in astfel de pozitii. (Cehia este o tara cu 10 milioane de locuitori – n.r.).
Pe de alta parte insa, Cehia este singura tara din Blocul Estic in care Partidul Comunist si-a pastrat numele, iar la ultimele alegeri a obtinut 12% din voturi. Vicepresedintele Partidului Comunist Ceh, Josef Skala, a declarat pentru BBC ca legea lustratiei este "o rusine" pentru tara lui. Pe scurt, o adevarata vanatoare de vrajitoare, spune Josef Skala.

De partea cealalta a baricadei, insusi liderul Revolutiei de Catifea, Vaclav Havel, admite, intervievat de BBC, ca nici macar maniera radicala in care Cehia a ales sa trateze problema mostenirii comuniste nu a grabit suficient limpezirea mediului politic. "Am mari rezerve in privinta legilor care guverneaza modul in care sunt tratate dosarele STB", spune Vaclav Havel. "Recunosc ca m-am inselat profund atunci cand am crezut ca limpezirea vietii noastre politice se va produce mai curand. Pentru acest lucru e nevoie de zeci de ani", explica situatia din Cehia liderul Revolutiei de Catifea. Cat despre societatea civila din Romania, ea a prins un oarecare contur dupa 1989, ca peste tot in Europa de Est. Multi dintre sindicalistii care manifestau in toamna la Bucuresti pentru salarii mai bune si locuri de munca sunt convinsi ca starea proasta a economiei e cauzata de prezenta fostilor comunisti in economie si a opozitiei lor fata de aplicarea principiului proprietatii.

Romania a incercat si ea sa promoveze o lege a lustratiei, dar multi cred ca e deja prea tarziu, constata BBC. Altii, precum Dan Voiculescu, se declara in favoarea legii lustratiei, dar cu anumite limite: "Nu trebuie sa blamam comunitati intregi, ci numai indivizii care au comis abuzuri trebuie pedepsiti". Dan Voiculescu crede ca nu exista nici un motiv ca el sa demisioneze din Parlament. Cei care l-au votat au votat in cunostinta de cauza, a declarat el pentru BBC.