„Îţi trebuie multă înţelepciune ca să-ţi faci mea culpa"

Cristi Puiu mai regretă şi faptul că Sergiu Nicolaescu nu a avut niciodată un moment de sinceritate, în care să îşi facă mea culpa pentru colaborarea cu regimul comunist, dar şi cu cel postdecembrist: „Pe undeva îmi pare rău că a plecat fără să dezvăluie nimic din ceea ce ştia despre cum funcţiona maşinăria de propagandă comunistă, cinematograful de atunci şi cel de acum. În loc să îşi protejeze propria imagine, ar fi trebuit să îşi recunoască deschis, bărbăteşte, greşelile făcute şi ca artist şi ca om politic. La ieşirea din scenă ar fi putut să deschidă şi nişte dosare doar de el ştiute, ar fi fost momentul să spună, în sfârşit, adevărul. Ar fi fost frumos să facă această spovedanie, cred eu, obligatorie, înainte de marea plecare. Îţi trebuie însă multă înţelepciune ca să-ţi faci mea culpa. Dar el s-a crezut mereu deasupra tuturor şi nu suporta nici o critică, oricât de mică. Îmi amintesc că atunci când începusem filmările la «Moartea domnului Lăzărescu» m-a rugat un jurnalist de la Deutsche Welle să apar ca martor într-un proces pe care i-l intentase Sergiu Nicolaescu. Motivul? Pentru că ziaristul îndrăznise să spună că «marele» Sergiu Nicolaescu făcuse multe filme proaste. Ei bine, m-am prezentat la proces. Eram în a doua zi de filmare şi, în loc să-mi văd de treabă, m-am dus să apăr dreptul la opinie al unui cronicar. Ţin minte şi acum că judecătoarea mă întreba cum se poate face distincţia între filme bune şi filme proaste, iar eu vorbeam despre dreptul la liberă exprimare".

În ceea ce-l priveşte pe regizorul Sergiu Nicolaescu, Puiu consideră că, în calitate de creator, „Nicolaescu este o glumă. El nu a făcut film de artă, să fim bine înţeleşi, ci doar nişte producţii audio-vizuale de consum, de propagandă, de diseminare în masă a confuziei privind istoria, care nu se deosebesc cu nimic de filmele făcute cu plutonul, la comandă, în epoca de tristă amintire".

Revoluţionarul Sergiu Nicolaescu: „Rog muncitorii să întrerupă lucrul"

Un moment important din viaţa lui Sergiu Nicolaescu îl constituie Revoluţia din decembrie 1989. Imaginea regizorului în studioul TVR, în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, alături de Mircea Dinescu şi Ion Caramitru, a rămas bine întipărită în memoria românilor. La câteva minute după fuga cuplului Ceauşescu cu elicopterul, Nicolaescu le cerea românilor să iasă în stradă. „Fac apel în primul şi în primul rând la muncitorime. Rog muncitorii din fabrici să întrerupă lucrul. Dacă nu întrerupeţi lucrul imediat, dacă nu veniţi aici, în fosta piaţă Stalin, dacă nu veniţi aici la Televiziune să vă alăturaţi nouă, să ştiţi că ceea ce vedeţi acum ar rămâne un foc de paie. Şi eu nu vreau să rămână un foc de paie. Vreau să veniţi aici milioane. Bucureştiul are două milioane, un milion să fie aici!", este o parte din discursul lui Nicolaescu rostit atunci la TVR, unul mobilizator, emoţionant şi logic, despre care unii istorici, mai târziu, au speculat că a fost atât de coerent, spre deosebire de ale celorlalţi, încât e posibil să fi fost pregătit dinainte.

„Nicolaescu a avut şansa să prindă evenimentele din decembrie 1989 pe viu şi a intrat în acest rol cu naturaleţe. I-a plăcut să joace rolul de revoluţionar în acele zile", a comentat pentru RL istoricul Bogdan Murgescu.

Devenit ulterior parlamentar pe listele FSN, Nicolaescu a condus Comisia senatorială „Decembrie 1989" în perioada 1990-1992, iar până în 1996 a fost vicepreşedintele acestei comisii. Scopul înfiinţării acesteia a fost dezlegarea misterelor din acele zile revoluţionare în care peste o mie de români şi-au pierdut viaţa, mistere care nu au fost elucidate nici până astăzi.

Sergiu Nicolaescu a fost nu doar unul dintre actorii Revoluţiei din 1989, dar a şi scris pe această temă câteva cărţi, dintre care prima, "Un senator acuză", a fost publicată în 1996, urmată de "Cartea revoluţiei române decembrie '89", la editura Ion Cristoiu, în 1999. În decembrie 2005 a publicat, la editura ALL, volumul "Lupta pentru putere. Decembrie '89" şi, la editura Topaz Bucureşti, "Revoluţia. Începutul adevărului".

Cea mai recentă carte a sa este „Mămăliga a explodat! Decembrie 1989", lansată în anul 2011. Potrivit autorului, cartea s-a dorit a fi mai mult un răspuns dat acelora care se îndoiesc de Revoluţia Română. La lansarea volumului, în martie 2011, Nicolaescu a spus că participarea la Revoluţie a fost "cel mai important lucru" pe care l-a făcut, potrivit Mediafax. De asemenea, cineastul a avut şi o intensă activitate politică. Sergiu Nicolaescu a fost ales pentru prima dată parlamentar în 1990, pe listele FSN, iar în actuala legislatură a încheiat al cincilea mandat în Parlament. Singura legislatură în care nu a fost parlamentar a fost cea din 2004-2008.