Pe de altă parte, The Washington Post şi Associated Press citează declaraţiile lui Alexandre Le Cleve, purtător de cuvânt pentru Rom Europe, care spune că expulzările sunt inutile. 'Cei care au plecat în această dimineaţă (joi dimineaţă - n.red.) pot foarte bine să ia un avion chiar în seara asta şi să se întoarcă în Franţa. Unii romi au fost trimişi înapoi de şapte sau opt ori şi de fiecare dată au primit faimoşii 300 de euro', spune el.

Pe fondul demarării expulzării romilor din Franţa, cotidianul britanic The Guardian remarcă că romii - cea mai marginalizată comunitate din Marsilia - experimentează în acelaşi timp şi teama şi resemnarea. Teamă pentru că în ultimele săptămâni, autorităţile şi-au intensificat presiunile şi resemnare, deoarece după ani de expulzări repetate şi de izolare socială, mulţi dintre ei au mai văzut tot ceea ce se întâmplă azi şi în trecut.

În Marsilia trăieşte o mare parte - poate chiar până la o cincime - din totalul populaţiei rome din Franţa estimată la 15.000 - 20.000 de persoane. În pofida reputaţiei oraşului că şi-ar fi integrat cu succes romii, membrii acestei comunităţi trăiesc la fel de izolaţi aici ca şi în alte părţi ale Europei. Observatorii susţin că numeroasele expulzări şi discriminarea generalizată i-au împins pe romi la marginea societăţii.

Speranţa de viaţă a acestor romi este estimată că ar fi cu circa 20 ani mai mică cea a romilor francezi. Pentru copii, asigurarea educaţiei este dificilă. Un studiu a constatat că în anul şcolar din 2008/09, doar 50 dintr-un număr estimat de 600 de copii romi din Marsilia au fost înscrişi la şcoală, în timp ce pentru adulţi, găsirea unui loc de muncă este extrem de dificilă.

Pe de altă parte, autorităţile din Marsilia neagă acuzaţiile că nu fac suficient, subliniind eforturile făcute pentru a furniza asistenţa medicală romilor, dar şi un proiect - aplaudat de către ONG-urile locale - de a ajuta 10 familii considerate capabile şi doritoare să se integreze. Cu toate acestea, Christophe Reynaud, un oficial de la prefectura din Marsilia responsabil cu politica faţă de romi, a declarat pentru The Guardian că 'nici nu se pune problema' ca acest proiect să fie extins pentru că s-ar neglija astfel alte persoane - francezi sau imigranţi legali - care se confruntă cu dificultăţi sociale.

Agenţia de presă chineză Xinhua remarcă agitaţia care s-a resimţit pe Aeroportul Internaţional 'Aurel Vlaicu' din Bucureşti şi prezenţa masivă a presei, în momentul în care 61 de români de etnie romă deportaţi de autorităţile franceze au sosit în ţară, fiind aşteptaţi de rude şi de către reprezentanţi ai Partidului Romilor.

Cei mai mulţi repatriaţi, relatează agenţia citată, au refuzat să comenteze şi au părut destul de agresivi. Câţiva au acceptat însă să vorbească despre experienţele lor în Franţa şi despre planurile de viitor. 'Voi merge cu siguranţă înapoi în Franţa, pentru că noi, romii, nu avem nimic de făcut aici în România şi eu nu am nimic să le ofer celor trei copii ai mei aici', a mărturisit Adrian Paraipan, un bărbat de 37 de ani. El a adăugat că deşi în Franţa a trăit într-o tabără lipsită de condiţii de igienă, s-ar întoarce mai degrabă acolo. De asemenea, bărbatul a precizat că autorităţile franceze i-au tratat bine în timpul procedurii de repatriere, dar că s-a simţit 'forţat' să se întoarcă în România.

Xinhua atrage însă atenţia că, deşi guvernul român dispune de strategii şi de politici speciale pentru integrarea romilor în comunitatea locală, în practică eforturile sunt în mare măsură inutile, din cauza - susţin analiştii - acţiunilor insuficiente ale guvernului şi a tradiţiilor persistente ale romilor.