Chiar şi aşa, crede Nicolae, „arestarea preventivă nu e un mare motiv de laudă. Se poate spune doar că ai făcut o anchetă". Nu a existat însă nici o condamnare în cazuri de mare corupţie din iulie şi până acum. Totuşi, există o condamnare definitivă care trebuie menţionată: o judecătoare din Iaşi, Georgeta Buliga, a fost condamnată definitiv la patru ani şi jumătate pentru corupţie. „O sentinţă definitivă împotriva unui judecător nu e puţin lucru", crede Ghinea.

Justiţie publică sau eficienţă?

Pe de altă parte, spune şeful CRPE, cazul Apostu demonstrează că tehnica operativă a DNA începe să bage spaima în corupţi. Potrivit procurorilor, Sorin Apostu avea nu mai puţin de 17 telefoane mobile şi schimba numerele de telefon pentru a nu fi interceptat. "Tehnicile sofisticate ale inculpaţilor arată că le e frică, iar costul corupţiei creşte", spune Ghinea. În schimb, Nicolae crede că DNA se bazează prea mult pe interceptări. Mai mult, spune el, mare parte din aceste interceptări ajung în presă, iar publicul îl condamnă pe inculpat înaintea instanţei, ceea ce, în opinia sa, este un punct vulnerabil al DNA.

Confiscarea extinsă a ajuns la Parlament

O altă temă subliniată de raportul pe Justiţie din vară este necesitatea adoptării legislaţiei care permite confiscarea extinsă a averilor. Conform acesteia, o persoană condamnată la închisoare va trebui să demonstreze că averea sa are un caracter licit, iar autorităţile vor putea confisca acea parte din avere a cărei provenienţă legală nu poate fi dovedită cu documente. În prezent, nu poate fi confiscată decât acea parte de avere în cazul căreia se poate face legătură cu infracţiunea comisă. Confiscarea extinsă face parte din legislaţia UE, iar României i s-a cerut în repetate rânduri să-şi armonizeze propria legislaţie cu cea comunitară, date fiind sumele mici confiscate până acum. Guvernul a iniţiat în acest sens un proiect de lege care se află acum la Senat, pentru dezbatere. Săptămâna aceasta, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat amendarea proiectului astfel încât confiscarea să poată fi extinsă la rude şi concubini, deoarece inculpaţii transferă adesea celor apropiaţi bunurile obţinute prin comiterea unor infracsţiuni.

CSM „începe să se mişte"

Acest amendament poate fi considerat o bilă albă pentru CSM, în condiţiile în care noua conducere a instituţiei, formată din tineri judecători care contestau vechiul sistem, a fost acuzată în repetate rânduri că şi-a uitat planurile reformiste şi că este lipsită de eficienţă. Fostul ministru al Justiţiei, europarlamentarul Monica Macovei, declara recent într-un interviu pentru România liberă: „Este un eşec: a blocat reformele şi nu face nimic pentru curăţarea sistemului". Totuşi, spune Cristian Ghinea, CSM „începe să se mişte mai bine". El dă ca exemplu cazul judecătoarei Gabriela Bârsan de la Înalta Curte, acuzată de corupţie. Aceasta a contestat percheziţia făcută de procurori la domiciliul său, motivând imunitatea soţului ei, judecător la CEDO. CSM a respins această contestaţie şi a dat o motivare bună şi coerentă a acesteia, ceea ce demonstrează că „presiunea externă funcţionează".

O altă bilă albă pentru CSM este faptul că a trimis inspecţia judiciară să controleze judecătoriile unde se înregistrează cele mai multe procese amânate cu anii, în condiţiile în care judecătorii români au pe rol peste 4.600 de procese mai vechi de cinci ani şi aproape 600 de dosare mai vechi de 10 ani. Tot CSM a decis ca anul acesta să fie verificate dosarele de mare corupţie de către toate instanţele, iar la începutul anului viitor, cele aflate pe rol la Înalta Curte. CE a avertizat în repetate rânduri că există riscul prescrierii unor fapte comise de demnitari ale căror procese trenează în instanţe.

Pe de altă parte, subliniază Ghinea, CSM "nu a scăpat de reflexul automat de a proteja magistraţii", în condiţiie în care deciziile din cadrul Secţiei pentru Judecători a instituţiei se iau în continuare prin vot secret.

Atacuri dure împotriva ANI

Agenţia Naţională de Integritate şi sancţionarea demnitarilor aflaţi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese figurează ca un capitol separat în cadrul MCV, iar funcţionarea ANI este urmărită cu atenţie de oficialii de la Bruxelles. Experţii care vin săptămâna viitoare la Bucureşti vor avea motive de supărare în această privinţă. În septembrie, Înalta Curte a decis că ANI nu mai poate face recurs la decizia de neîncepere a urmăririi penale sau de netrimitere în judecată luată de un procuror în urma cercetarilor efectuate intr-un dosar deschis la sesizarea Agenţiei. În plus, unui proiect de modificare al legii ANI, retras între timp, i s-au adus în Camera Deputaţilor amendamente care practic lăsau Agenţia fără  posibilitatea de a mai controla averile. Acest demers va fi criticat de experţii CE, spune Ghinea. Pe de altă parte, în opinia lui Nicolae, faptul că instituţia care supervizează activitatea ANI, Consiliul Naţional de Integritate, este condusă de o persoană incompatibilă subminează credibilitatea Agenţiei.  Şefa CNI, Cynthia Curt, are şi calitatea de consul la Barcelona.