"Coşul zilnic de tropicale" al românului pe primele patru luni din 2010 reflectă o creştere sănătoasă a consumului, de 20%: 31.77 grame pe zi (în creştere de la 23 de grame în 2009), 12.5 grame de banană pe zi (în creştere de la 9.91 grame), 0.63 grame -cumulat- de curmale, smochine, ananas, avocado, guava, mango (consum oarecum staţionar), 0.16 grame de nuci de cocos şi caju (în scădere de la 0.18 grame).

Am ajuns să exportăm citrice şi în Spania

În ianuarie-aprilie, exportul României de nuci de cocos, nuci de Brazilia şi caju a crescut cu 27% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2009. Majoritatea nucilor de cocos au avut ca ţară de destinaţie Republica Moldova, dar câte un kilogram din nucile de cocos exportate de români au ajuns şi în Belgia, respectiv Cipru. Din păcate, am rămas un pic în urmă la exportul de curmale, smochine, ananas, avocado, guava, mango, care s-a diminuat de patru ori în 2010. România a dat însă lovitura cu exportul de banane, care a crescut în acest an de trei ori. Ţara noastră a exportat în Bulgaria 25 de TIR-uri cu banane. Paradoxal, România importă mai multe banane din Ungaria decât din Panama, producător tradiţional de banane datorită climatului tropical. Citricele sunt o altă categorie de fructe cu care România are succes la export către pieţele din Republica Moldova, Bulgaria şi Federaţia Rusă. Nimeni nu s-ar fi gândit că ţara noastră va ajunge vreodată să exporte citrice până şi-n patria portocalelor, Spania. Ei bine, a făcut-o în 2010, ce-i drept în cantitate de numai 3 kilograme, dar încărcătura simbolică a acestui export "pilot" nu e deloc de neglijat. Ce e însă îngrijorător pentru balanţa comercială de citrice, e că importăm din Bulgaria aproape de două ori mai multe citrice decât exportăm în acest stat. În primul trimestru din 2010 ţara noastră s-a jucat şi de-a exportatorul de pepeni: din ţară au ieşit 0.9 tone de pepeni-adică o remorcă de maşină mică a trecut graniţa cu Republica Moldova, alte 12 kilograme de pepeni au luat calea Italiei şi 2 kilograme au trecut Dunărea în Bulgaria. Dintre legumele "rare" exportate de România enumerăm sparanghelul şi maniocul. Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii explică tropicalizarea României: "E un lucru normal. De ce vi se pare curios? Aducem portocale, banane şi le exportăm în Uniunea Europeană".

60% din fructe ne vin din import

Din statisticile Ministerului Agriculturii şi registrele vamale rezultă că România rămâne în proporţie covârştioare un consumator de fructe şi legume importate, fie că sunt exotice sau nu. Asta şi pentru că după 1989 suprafaţa ocupată de sere a scăzut cu 62.5% de la 1445 ha la 541 ha (n.r. În varianta Ministerului Agriculturii. Conform INSSE, ar fi vorba de o scădere de 79%, până la 306 ha de sere), livezile s-au contractat cu 47%, de la 371.996 ha la 196.701 ha, iar parcelele cultivate cu legume s-au redus cu 3%. Aşa se face că produsele agricole de pe mesele noastre au mai mult de-a face cu asfaltul şoselelor decât cu ogoarele patriei. Graniţele României gem sub greutatea TIR-urilor cu fructe, zarzavaturi şi legume, care se revarsă din toate colţurile planetei, ca să potolească foamea celor 21.462.000 de locuitori. În ultimele două decenii, dependenţa românilor de importuri a crescut constant, ajungându-se ca în 2008 circa 58 % din fructele consumate şi 13% din legume să provină din alte ţări. Cifrele, oferite de INSSE, reprezintă o radiografie a mizeriei în care se zbătea agricultura în 2008. După, e prăpăd. Consumul din surse externe a explodat la o serie de produse considerate cândva "tradiţionale": importurile din primele patru luni ale lui 2010 de ceapă, usturoi , praz morcovi, napi şi sfeclă roşie au crescut cu 45% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2009, importurile de varză, conopidă, gulii comestibile şi salată verde au crescut cu 34% şi cel de castraveţi cu aproape un sfert.

Exportăm cartofii ieftin şi-i importăm scump

Trist e că pentru fiecare morcov exportat importăm alţii 81, că în locul fiecărei verze sau conopide care părăseşte România, intră pe la graniţe alte 137 de verze, conopide şi gulii din străinătate. Numai importul de castraveciori de la vecinii bulgari depăşeşte o dată şi jumătate exportul total de castraveţi al ţării noastre. O soartă deloc bună au şi roşiile timpurii, al căror export s-a diminuat cu 60% comparativ cu 2009. Explicaţia pentru producţia redusă de legume, în special în extrasezon, o dă Ştefan Nicolae, preşedintele Agrostar: "Aproape toate serele de dinainte de 1989 erau amplasate fie lângă termocentrale fie lângă alte unităţi industriale care în procesul de producţie aveau ca produs secundar aburul. Asta făcea ca încălzirea serelor pe timp de iarnă să se facă la costuri foarte reduse. După Revoluţie aceste întreprinderi fie şi-au redus activitatea, fie s-au închis şi serele au rămas fără sursă de încălzire. La preţurile actuale ale gazului metan, gigacaloriei şi electricităţii, costurile de producţie ar depăşi cu mult preţurile legumelor de import". O soluţie, în viziunea lui Ştefan Nicolae ar fi: "Hidroelectrica produce cea mai ieftină energie electrică din România. Ca o formă de subvenţie, ar putea să se aloce o cotă din această producţie de energie electrică ieftină proprietarilor de sere, ca să şi le poată ilumina şi încălzi. Însă energia de la Hidroelectrica e dedicată politic altor interese". La exportul de cartofi, în 2010 stăm ceva mai bine, însă din păcate îi vindem ieftin (8,4 eurocenţi kilul) şi-i importăm de aproape trei ori mai scump.