Studiul realizat de celula pentru analiză a crimei organizate din cadrul poliţiei judiciare, Sirasco, relevă că absenţa unei mafii franceze specifice nu exclude, ci dimpotrivă, a dus la dezvoltarea a numeroase organizaţii criminale ale căror determinare şi ingeniozitate sunt foarte sofisticate. Venite din Italia, din ţările baltice, din Balcani, din fosta URSS sau din Nigeria şi să nu uităm grupările asiatice sau corsicane din zona Marsiliei sau a Grenoble-ului. Mediul interlop local se află la originea a 75% din faptele încadrate la delincvenţa specializată, iar organizaţiilor  străine li s-au atribuit restul procentelor, 25%.

Francezii au cunoscut din filme mafia şi poveştile marilor „lupi" din fruntea acestor organizaţii ale crimei. Numai că, de câţiva ani, ficţiunea a devenit realitate. Cadavrele mafioţilor căzute pe trotuarele franceze sunt tot atât de reale ca şi prostituatele, ţigările de contrabandă sau conturile bancare piratate.

Planeta crimei s-a transformat. Alături de marile mafii tradiţionale a apărut o nouă pleiadă în cadrul crimei organizate. Născută din bulversările geopolitice din ultimele două decenii, a prosperat speculând de mondializarea economiei şi şi-a inserat traficele în fluxurile financiare crescânde şi schimburile comerciale, profitând de accelerarea deplasării populaţiilor.

Aceste noi grupuri s-au dezvoltat rapid şi s-au structurat până în punctul în care, practic, pot „juca" în aceeaşi curte ca fraţii mai mari - italieni, japonezi, chinezi, turci şi italo-americani - care şi-au câştigat în timp, prin cultura lor rituală, puterea economică şi legăturile lor politice, titlul de „mafie". Aceste mutaţii nu au ocolit nici Franţa, unde, în lipsa unei mafii proprii, s-a amplificat marele banditism, organizat orizontal şi constituit din echipe grupate în jurul unui şef cu personalitate puternică.

Când „caidul", care nu îşi datorează locul decât aurei, curajului şi intelignţei proprii, dispare, organizaţia se dizolvă şi echipele se regrupează cu alţi asociaţi. Contrar Cosei Nostra şi mafiilor omologe, care funcţionează ca adevărate societăţi, sindicate ale crimei care îşi continuă activităţile în pofida intrării la închisoare a „naşilor", adevăraţi PDG. Boardul director se reînno-ieşte după fiecare operaţiune a poliţiei în urma căreia cad capete mafiote.

În Franţa, pentru lumea interlopă, pericolul este peste tot. Colegi, echipe adverse, tineri lupi care pândesc cel mai mic semn de slăbiciune din partea caidului, închisoarea care îi  îndepărtează de pe teren.

„Stelele" grupărilor criminale din oraşe controlează teritorii, îşi impun autoritatea asupra traficelor de tot felul şi a popu-laţiei, investesc şi ajung să corupă elitele locale.

Şi atunci, de ce Franţa este ţinta predatorilor inter-naţio-nali? În ultimii ani, crima organizată - antreprenorul unui capitalism clandestin - prospectează în permanenţă pieţe noi pentru a-şi oferi serviciile şi produsele: droguri, femei şi diverse tehnologii criminale.

De exemplu, poliţia judiciară din Marsilia a arestat un „caid" român de 46 de ani considerat „furnizorul"  kiturilor de piratare a automatelor de distribuire a banilor în Franţa. Pentru 4.000 de euro, reţeaua sa propunea faţade false şi minicamere ce permit recuperarea datelor inserate pe cardurile bancare.

Reţelele Balcanilor

Sirasco arată că un trafic este orchestrat între fosta Iugoslavie şi Hexagon de organizaţii care au acces la depozite-tampon în Franţa şi sunt sursă de banditism. Fapt consemnat în Marsilia şi Paris. În septembrie 2010, şapte sârbi au fost arestaţi la nord de capitală şi afacerea a permis dezvăluirea preţului unui kalaşnikov. Cumpărată  cu 450 euro în Serbia, redutabila armă este revândută în Hexagon cu 2.500 euro. Cea mai celebră bandă criminală este cea a Panterelor Roz, hoţi de bijuterii care au reuşit să dea lovituri la mari case de profil, în valoare de câteva sute de milioane de euro.

 Clanul Saranovici, un clan italo-iugoslav exclusiv familial,  compus din fraţi şi veri de origine bosniacă, sârbă şi muntenegreană. Unul din naşi, Branislav Saranovici, a fost asasinat în 2009. Clanul practică traficul de arme, de persoane, contrabanda, contracte de asasinate, proxenetism, spălare de bani în mai multe state europene.

În plus, există gangul şoselelor, o reţea compusă din persoane provenite din comunităţi de nomazi de origine bosniacă, croată, serbă sau muntenegreană, care s-a stabilit în cartierele din nordul Marsiliei. Aceşti bandiţi veniţi din Balcani şi instalaţi în Sud formează o adevărată nebuloasă mafiotă. Versată în atacuri-ţintă contra automobiliştilor de pe autostrăzi, banda şi-a diversificat activităţile din gama marelui banditism - trafic de arme, prostituţie, jocuri clandestine sau trafic de droguri.