"In ce mod fostele republici din lagarul socialist s-au transformat in avanposturi ale NATO si in promotoare ale democratiei spre Est" si mai ales "de ce romanii considera Rusia dusmanul nr.1, iar Republica Moldova teritoriul lor", sunt intrebarile la care dorea sa afle un raspuns corespondenta publicatiei ruse Komsomolskaia Pravda, Daria Aslamova, dupa intalnirea cu mai multi oameni politici si jurnalisti romani, intre care Corneliu Vadim Tudor, Mircea Druc si Iulian Chifu, dar si cu "romani obisnuiti", informeaza Agerpres.

Romania, scrie Aslamova, este o tara cu o intindere mare si cu o populatie de circa 22 de milioane. In anul 2007, ea a reusit "sa-si faca loc la prajitura europeana, iar de atunci livreaza in mod regulat muncitori pentru tarile bogate din Occident". In ceea ce priveste capitala Romaniei, Bucuresti, jurnalista rusa il descrie ca pe un "adevarat diamant plin de noroi". "Impunatoare cladiri baroce si capodopere pe moarte ale arhitecturii se pot invecina cu gropi in asfalt si tarabe in spatele carora tiganci cu gura mare, imbracate strident, fac comert cu ciorapi si periute de dinti", face jurnalista o prezentare a peisajului bucurestean.

In pofida faptului ca romanii sunt, la fel ca rusii, un popor ortodox, acest lucru nu a dus la stabilirea unor bune relatii intre cele doua natiuni, continua ziarista rusa. Istoricii romani au numarat 30 de ocupatii rusesti asupra tarii lor, punand la socoteala, "precum un chelner smecher", si data cand trupele rusesti au traversat rapid teritoriul Romaniei, ca sa se bata cu turcii pentru libertatea "fratilor lor ortodocsi romani si bulgari", subliniaza autoarea. Iar astazi, Romania bea vodca autohtona cu denumiri masochiste - "Stalinskaia", "Stalingrad" - si citeste in presa locala liberala povesti de groaza despre Imperiul Rus al Intunericului, tara a dictatorilor, banditilor si oligarhilor, mai scrie Aslamova.

In amplul sau reportaj, jurnalista rusa descrie "generatia (George) Soros", care, in opinia sa, ar fi prezenta in toata Europa de Est, inclusiv in Romania, aratand si comportandu-se exact la fel: "engleza lor - impecabila; rationamentul lor - sablonard si fara drept de apel; cenzura lor - "corectitudinea politica"; in privirea lor - flacara rugurilor inchizitiei liberale". "Ei sunt preocupati de problemele democratiei si de responsabilitatea Americii pentru recroirea lumii. "Baietii lui Soros" sunt promotori fideli ai victoriei luminii Occidentului asupra intunericului din Est /.../, sufera de cea mai grea boala caracteristica politicienilor: orgoliu imbracat in forme ale Moralei. Ei au intentia ferma de a face bine nu vecinului de pe palier, ci intregii omeniri, indiferent daca omenirea vrea sau nu acest lucru".

"Aceasta exotica si nesanatoasa flora, care s-a extins in mod monstruos in ultimii 20 de ani, si-a intins tentaculele asupra intregii Europe de Est", continua jurnalista rusa, subliniind ca "Soros si-a pus Europa de Est in buzunar in doar zece ani de zile". Daria Aslamova il prezinta pe politologul roman Iulian Chifu ca fiind un reprezentant al modului de gandire al "generatiei Soros". "Scopul nostru este de a obtine pentru Republica Moldova acelasi nivel de prosperitate si de securitate care exista in Romania", a declarat Chifu, ferm convins ca "standardele de viata ale romanilor sunt cu mult mai ridicate decat in Rusia", comenteaza Aslamova.

Plecand de la o afirmatie a lui Chifu, potrivit caruia "din motive morale, presedintele Traian Basescu nu va putea semna niciodata Pactul Molotov-Ribbentrop", Aslamova noteaza ca "respectivul pact constituie pentru politicienii romani o excelenta modalitate de a se eschiva". "Pe de o parte, ei se jura ca respecta suveranitatea si granitele Republicii Moldova, pe de alta parte refuza cu tarie semnarea acordului privind granitele, pe motiv ca acest lucru ar fi "amoral"", subliniaza jurnalista rusa.

Afland de la Chifu ca unele proiecte ale organizatiei non-guvernamentale pe care o conduce sunt finantate de NATO, jurnalista rusa se intreaba in ce masura informatiile pe care le prezinta romanilor ONG-urile locale sunt unele sigure si conforme cu adevarul. "Rusia a pierdut razboiul rece, sistemul socialist s-a prabusit. ONG-urile sunt un bun instrument de a influenta Rusia prin terti", explica consultantul politic Mircea Popa, precizand ca "Ocidentul este interesat nu doar de teritorii, ci si de resursele umane", iar "Romania este parte a acestui mare joc".

In context, jurnalista rusa subliniaza ca dorinta arzatoare a Ucrainei de a deveni membra a NATO a costat aceasta tara Insula Serpilor. "Romania si-a oferit cu darnicie serviciile de "avocat al Ucrainei la Bruxelles". In timp ce Administratia (presedintelui Viktor) Iuscenko tipa despre pericolul rus si incercarile Rusiei de a pune mana pe Crimeea, Romania a dat in judecata Ucraina la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, pe marginea delimitarii platoului continental al Insulei Serpilor", scrie corespondenta ziarului rus.

Mai mult decat atat, jurnalista considera ca "Ucraina nu este un proiect finalizat pentru Romania" si ca pretentiile teritoriale ale statului roman nu se vor rezuma la platoul continental al Marii Negre, bogat in petrol si gaz. "Ucraina este un stat (creat) artificial, inclusiv pe baza unor teritorii romanesti: Bucovina de Nord /.../ Nu-mi place ca, in urma Pactului Molotov-Ribbentrop, surorile si fratii mei romani au ajuns inchisi in inchisoarea ucraineana", a declarat europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor, intr-un interviu oferit Dariei Aslamova.

""Proiectul portocaliu" din Ucraina a fost franat, deoarece in timpul intrevederii din iulie dintre (presedintele rus Dmitri) Medvedev si (cel american, Barack) Obama au fost stabilite noi reguli ale jocului: Occidentul nu se baga in Ucraina, iar in schimb primeste Republica Moldova. Insa, daca in pofida acestei intelegeri Occidentul va continua sa-si amplifice prezenta in Ucraina, Rusia va contribui la dezintegrarea acesteia din urma", atentioneaza Mircea Popa. Destramarea Ucrainei este asteptata cu nerabdare si la Varsovia, si la Bucuresti: atat Polonia, cat si Romania viseaza la rolul de lider regional si la crearea propriilor mici imperii, scrie jurnalista rusa, atentionand ca destramarea Ucrainei ar putea fi una sangeroasa.

"Ceea ce s-a intamplat intre sarbi si croati va parea o "simfonie a pacii" comparativ cu ceea ce s-ar putea intampla intre rusi si ucraineni", afirma si fostul premier al Republicii Moldova, Mircea Druc, referindu-se la Peninsula Crimeea. "In Romania exista forte politice care ar putea sprijini aspiratiile legitime ale rusilor de a-si recapata Crimeea, in schimbul recunoasterii de catre Rusia a separarii ilegale, in 1940, a Basarabiei de Romania. Pentru Rusia, Romania este un dusman subiectiv si un partener obiectiv", a declarat Druc, invocand in acest sens si cooperarea energetica ruso-romana.

Cu toate acestea, nu se stie daca moldovenii insisi doresc sa devina parte a Romaniei Mari, continua Aslamova. "Da, cetatenii Republicii Moldova vorbesc romana, insa ei au un alt trecut, o alta mentalitate, alte amintiri. Nu trebuie sa repetam ca niste papagali ca Moldova este parte a Romaniei, ci sa incercam sa ne cunoastem si sa ne intelegem mai bine", considera jurnalista romana Elena Vijulie.

In opinia politologului roman Dan Dungaciu, "daca unirea va avea loc, atunci (ea va fi) nu cu inima, ci cu mintea". "Tinerii din Moldova nu vor sa astepte, pe ei nu-i preocupa istoria sau revansa istorica. Problema lor nu tine de trecut, ci de viitor. Ei vor sa traiasca in UE si sa aiba salarii bune", explica Dungaciu, care considera ca tocmai acesti tineri vor dicta pozitia politicienilor moldoveni in ceea ce priveste unirea cu Romania. De asemenea, in opinia politologului mentionat, "peste cinci ani, Moldova va fi mai tentata de Romania, decat Transnistria de Moldova".

Referitor la Transnistria, politicieni si jurnalisti romani vorbesc adesea despre "greseala istorica" comisa la adresa regiunii: acest teritoriu nu a tinut niciodata de Basarabia si nu poate fi parte a Moldovei. Cu toate acestea, subliniaza jurnalista rusa, atunci cand romanii sunt intrebati direct daca "in cazul unirii Moldovei cu Romania, Transnistria ar putea deveni independenta", raspunsul este unul categoric: "Nu! Moldova se va uni cu Romania doar impreuna cu Transnistria, adica in granitele recunoscute de ONU!". Adica, comenteaza Aslamova, romanii vor sa inghita totul: si Moldova, si Transnistria. De altfel, dupa cum i-au explicat jurnalistei alti "interlocutori romani avizati", Transnistria nici nu preocupa Romania, ci este vazuta doar ca moneda de schimb in relatia cu Ucraina: regiunea transnistreana in locul Bucovinei de Nord.

Mass-media romane catalogheaza Transnistria - aceasta tihnita, inceata provincie sovietica, in opinia Dariei Aslamova - drept "cuib al Al-Qaida", "azil al contrabandistilor" si "refugiu al traficantilor de droguri". In timpul evenimentelor de la Beslan (oras in Caucazul rusesc, unde pe 1 septembrie 2004 scoala orasului a fost capturata de rebeli ceceni, confruntarea dintre acestia si fortele ruse soldandu-se cu moartea a peste 300 de oameni, din care aproape 200 de copii - n.red.), ziarele romanesti scriau ca teroristii ceceni au tras in copii cu "mitralierele lui (Igor) Smirnov", liderul separatist transnistrean. "Problema Transnistriei trebuie solutionata, desigur, cu participarea Rusiei, insa intai de toate trebuie scoasa de acolo Armata a 14-a", declara C.V.Tudor. "Daca vreodata Republica Moldova va adera la NATO si UE, romanii nu ar dori sa aiba chiar in costa lor o baza militara rusa", explica si Elena Vijulie.

Potrivit corespondentei ziarului rus, din toate aceste discutii inflacarate si dispute politice este evident un singur lucru: noua impartire a mostenirii postsovietice a inceput deja, iar pe scena au aparut jucatori noi, de perspectiva. Fostele republici sovietice sunt ca niste rochii prost croite, care nu pot fi purtate mult timp si care in orice moment pot sa crape pe la cusaturi, conchide Daria Aslamova, citand in final afirmatia jurnalistului roman Corneliu Vlad: "Romania nu poate sa rezolve problema Republicii Moldova fara Rusia: cheia de la Moldova se afla la Moscova".