Proiect sprijinit de nemţi

Acest proiect a fost posibil datorită unei fundaţii germane „Erinnerung Verantwortung und Zukunft", din Berlin, care investeşte în proiecte de compensare a victimelor celui de-al doilea război mondial. „Fundaţia a sprijinit numeroase proiecte şi a încheiat astfel procesul de compensare a victimelor care au prestat munca forţată. Am avut plăcerea de a fi primul care a desfăcut acele dosare pe care sovieticii le-au legat şi le-au aruncat acolo în arhivele de la Odessa", a spus emoţionat Viorel Achim. Istoricul a ţinut să precizeze că nu Germania a dus politica cea mai radicală împotriva ţiganilor, ci mai degrabă ţări precum Croaţia, Bielorusia, Ţările Baltice. „Nemţii nu au omorât atât de mulţi ţigani, ci mai degrabă i-au pus la muncă forţată. În Croaţia însă au fost omorâţi strict pe criterii de purificare etnică", a spus el.

În România, deportarea ţiganilor nu a fost bine privită de o parte din populaţie, spre exemplu de săteni care au protestat atunci când din sate au plecat meseriaşii (fierarii, potcovarii). „Din păcate, populaţia majoritară nu a dat dovadă de prea multă toleranţă. Deşi toată viaţa lor românii au trăit printre «străini», erau destul de into-leranţi faţă de aceştia. Aveau o viziune puristă, amplificată atunci şi de politica statului", adaugă istoricul Ovidiu Pecican.