Din ce alte ţări a mai fost alungată cu scandal compania Bechtel

de Petre Badica , 26 mai 2013

Bechtel este considerată cea mai mare companie de construcţii din SUA. De-a lungul a peste un secol de existenţă a construit şantiere navale, baraje grandioase, buncăre, a asigurat infrastructura pentru mai multe ediţii ale jocurilor olimpice sau a dat în folosinţă sisteme complexe de autostrăzi la preţuri decente.  În istoria Bechtel, aceste realizări s-au împletit cu un şir numeros de eşecuri şi practici neortodoxe: proiecte ale căror preţ final a fost de câteva ori mai mare decât valoarea din teren, altele în urma cărora o serie de state din lumea a treia au ieşit păgubite, proiecte primite prin încredinţare directă şi a căror calitate a lăsat mult de dorit.

 Din păcate, prezenţa Bechtel în România se înscrie în cea de-a doua categorie, a “nerealizărilor”.

Contractul prin care compania americană Bechtel se angaja să finalizeze autostrada Transilvania a fost semnat în 2003 şi a demarat în 2004. Suma care urma să le fie plătită americanilor de statul român s-ar fi ridicat la 2,2 miliarde de euro, iar proiectul trebuia terminat până cel târziu în 2012. 

Astăzi, se poate circula pe doar 52 din cei 452 de kilometri cât ar fi trebuit să măsoare autostrada  Motivele care au dus la această contraperformanţă sunt legate şi de disputele politice de la Bucureşti. Până acum, Bechtel a încasat 1,2 miliarde de euro

Super dumuri în Turcia Vs întârzieri în România

 Ministrul marilor proiecte de infrastructură, Dan Şova, a anunţat că acest contract cu Bechtel va fi reziliat luni. Cât de păgubos a fost colaborarea cu americanii pentru statul român? Cifrele spun că în 2011 aceştia au raportat, pentru România, un profit de 60 milioane de euro deşi nu au făcut nici un kilometru de autostradă.  Interesant este că pe siteul oficial al companiei la capitolul “arhiva de proiecte”, Bechtel se mândreşte cu faptul că o Asociaţie din România le-a oferit un premiu drept recunoştiinţă pentru că au creat 3.500 de locuri de muncă la Autostrada Transilvania.  Asta deşi, în 2011, Berchtel raporta la Ministerul de Finanţe de opt ori mai puţini angajaţi pe teritoriul României.

Monopol pe apă Vs buncăr anti-radioactiv

 În care şoma în România, Bechtel înregistra succese în alte ţări. Astfel, americanii au finalizat, în numai patru ani, 61 de kilometri de autostradă, pentru doar jumătate de miliard de dolari, în Albania. Iar cu un deceniu înainte de a ajunge în ţara noastră, terminase un proiect grandios de autostrăzi în Turcia în valoarea de 1,6 miliarde de dolari.

Bazele companiei au fost puse la începutul secolului trecut atunci când Warren A. Bechtel a lăsat ferma sa de vaci şi s-a lansat în industria de căi ferate care cunoştea un avânt fantastic.  Apropierea companiei de administraţia de la Casa Albă s-a resimţit în timpul celui de-al doilea război mondial atunci când preşedintele Roosvelt avea nevoie să îşi sporească întreaga capacitate navală. Becthel a fost aleasă de către Comisia Militară pentru a construi un şantier naval de proporţii.

Revenind în zilele noastre, de numele Bechtel  sunt legate atât finalizarea unor construcţii arhitecturale remarcabile, autostrăzi sau aeroporturi, lucrări de anvergură la metrou, dar şi contracte acordate direct de administraţia americană sau unele care s-au terminat cu investigaţii de amploare.

 În septembrie 1999, Bechtel a semnat un contract cu fostul dictator al Boliviei Hugo Banzer pentru privatizarea rezervelor de apă ale celui de-al treilea oraş ca mărime al ţării - Cochabamba. Acordul a fost semnat de autorităţi cu Aguas del Tunari, un consorţiu în care Bechtel avea 27%. La scurt timp, preţul apei pentru populaţie a crescut cu 50%, iar oamenilor li s-a interzis până şi strângerea apei de ploaie.  Oamenii au ieşit în stradă, şcolile s-au închis şi s-a decretat legea marţială. Poliţia a ucis şase persoane şi s-au înregistrat 160 de răniţi. 

Bechtel s-a apărat spunând că ei doar administrau rezervele de apă, iar cel care a crescut preţurile a fost guvernul. Pe fondul nemulţumirii populaţiei, autorităţile au anulat contractul.

Aproape în acelaşi timp, Bechte începea o lucrarea de mare amploare care va dura până în 2008 în munţii Yucca, aflaţi la 160 de kilometri depărtare de Las Vegas unde guvernul american dorea să construiască un depozit-gigantic pentru rezidurile nucleare.

Drumuri proaste Vs cea mai înaltă clădire

 Boston Globe şi Associated Press au declanşat un uriaş scadal în 2003 atunci când au acuzat Bechtel de grave nereguli în construcţia unui proiect de anvergură numit “Big Dig” – o reţea de autostrăzi suspendate din Boston.  Compania a negat documentele prezentate şi în care era acuzată de întârzieri masive, lipsuri în ceea ce priveşte proiectarea, proasta execuţie sau folosirea unor materiale necorespunzătoare.

La finalizarea proiectului realitatea a fost următoarea: proiectul trebuia să coste 2,8 miliarde de dolari, dar preţul final a ajuns la 14,8 miliarde.  În timp, incidentele au fost numeroase:  o parte dintr-un tunel s-a prăbuşit în 2006.

În acelaşi timp, americanii finalizau cu succes un mare proiect în Arabia Saudită în valoare de 1,7 miliarde de dolari care a inclus Kingdome Tower, la acea dată cea mai înaltă clădire din lume de 302 metri.

Contracte cu dedicaţie Vs siguranţa Olimpiadei

După invazia americană în Irak, administraţia Bush i-a acordat companiei Bechtel primul contract de reconstrucţie a ţării în 2003. Contractul a fost estimat la peste 600 de milioane de dolari dar unele construcţii au fost suspectate că au fost prost implementate. O serie de instalaţii s-au prăbuşit în câteva luni. Ztot atunci ziarul “The New Yorker” a  dezvăluit că familia Ben Laden a investit câteva milione de dolari într-un fond privat deţinut de Bechtel. De altfel, compania americană a avut relaţii strânse cu guvernul SUA. Între 1974 şi 1984, George Shultz, fost ministru de finanţe, a deţinut poziţia de preşedinte al Bechtel. Un fost ministru al apărării Caspar Weinberger a fost consilier general al Bechtel în anii 70. 

Adminsitraţia Clinton s-a folosit de expertiza unor manageri ai Bechtel în diverse chestiuni. Pe de altă parte, tot Bechtel a  reuşit să pună bazele unui proiect prin care a dat în folosinţă o conductă de gaz care începea în statul Idaho şi mergea până în California străbătând 1.300 de kilometri.  Tot Bechtel a fost implicat în cinci ediţii ale Jocurilor Olimpice moderne. Pentru jocurile de la Atlanta şi Barcelona a construit locuri de cazare pentru 15.000 de sportivi. Pentru Jocurile Olimpice din Los Angeles, Bechtel a controlat întregul proiect de infrastructură.

La bile negre mai notăm faptul că Bechtel a fost acuzat de lipsă de transparenţă atunci când o agenţie guvernamentală pentru enrgie a SUA i-a acordat, fără licitaţie, un contract important pentru construirea unor adăposturi temporare pentru cei afectaţi de uraganul Katrina.  Această “încredinţare directă” a fost aspru criticată mai ales după ce costurile de construcţie s-au dovedit extrem de mari.

La capitolul bilă albă, trebuie trecut faptul că, în iunie 2012, Bechtel a finalizat construcţia unui terminal ultramodern la Las Vegas  care a costat peste două miliarde de dolari.

Exemplele de mai sus nu epuizează nici pe departe istoria Bechtel. Ele arată, însă, că americanii au două feţe sau acţionează cu două măsuri: pot face lucrări admirabile, la limita imposibilului dar pot rata şi ţinte simple.

 Bechtel poate continua proiectul

Compania Bechtel a avut, în România, profit în aproape toţi anii. La 1 decembrie 2009 a fost daţi în folosinţă primii 42 de kilometri de autostradă între Turda şi Gilău. Profitul pe 2009  a fost de 13 milioane de euro. Anul următor, la 13 noiembrie, s-au mai inaugurat 10 kilometri, iar profitul a fost de 5,5 milioane euro.  Pentru 2011, profitul a fost de 60 milioane de euro. 

După finalizarea, într-un deceniu, a numai 52 de kilometri de autostradă, ministrul Dan Şova a anunţat că rezilierea contractului cu americaniie se va produce chiar azi. Dar, surpriză, spune tot Şova că, după rezilierea contractului cu Bechtel, pentru Autostrada Transilvania lucrările ar putea fi continuate cu aceeaşi companie.

 

Istoric

Un veac de împliniri

Bechtel s-a descurcat bine în toate momentele secolului trecut:           

1898: Warren Bechtel părăseşte afacerile cu animale îndreptându-şi atenţie spre cele feroviare

1925: W.A. Bechtel Company devine o afacere de familie controlată de Warren şi cei trei fii ai săi

1928: Bechtel este aleasă alături de alte şase companii pentru a construi barajul Hoover

1940 – 1945: în cadrul celui de-al doilea război mondial, construieşte autostrăzi şi conducte.

1960: îşi extinde activităţile în domeniul construcţiilor nucleare

1972: câştigă un proiect pentru ridicarea unei hidrocentrale în zona Quebec în valoare de 13 miliarde dolari

1981: construieşte infrastructura pentru cea mai mare mină din Papua Noua Guinee

1988: Bechtel se angajează să construiască o centrală chimică în Irak.

1990: este perioada în care semnează contracte controversate cu Arabia Saudită şi Congo, ţară măcinată de un război civil.

 

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.