Sapte echipe de graniceri moldoveni au inceput demolarea gardului de sarma ghimpata, amplasat pe frontiera dintre Romania si Republica Moldova, iar operatiunea este prevazuta sa se incheie pana la sfarsitul lunii martie. Gardul a fost instalat pe Prut de sovietici in 1940, iar o portiune de 80 de kilometri a ramas in preajma raioanelor Ungheni si Cantemir pana in ziua de azi, ca o relicva ruginita a trecutului. Acum, Executivul de la Chisinau spera sa absoarba fonduri europene cu care sa dezvolte zona de frontiera. De altfel, coalitia liberal-democrata, aflata acum la putere, sustine ideea demolarii gardului de sarma ghimpata si la nivel legislativ (controlat de Partidul Liberal, al carui lider este si presedintele Parlamentului), si la nivel guvernamental (controlat de Partidul Democrat Liberal, care a dat primul-ministru).

Cu toate acestea, Guvernul a luat-o inaintea Parlamentului, asumandu-si paternitatea initiativei, pe fondul unei competitii tot mai evidente intre fortele politice care i-au invins impreuna pe comunistii lui Voronin. In regiunea limitrofa zonei de frontiera de la Prut locuiesc aproape 187.000 de basarabeni. Multi dintre locuitorii satelor de pe granita detin terenuri, iar taranii isi duc vitele la pascut dincolo de gard, trecand mai intai pe la pichetul de graniceri, unde un tanar inarmat le cauta numele pe o lista.

O portiune de sarma ghimpata din zona de sud a frontierei a fost inlaturata in 1990, in perioada  Perestroikai. Initiativa a apartinut unui deputat al URSS originar din Cahul, Simion Platon, astazi director al filialei Cahul a Camerei de Comert si Industrie. Domnul Platon pare marcat de nostalgia vremurilor apuse ale epocii sovietice si are aerul ca isi regreta decizia – dupa caderea sarmei ghimpate, oamenii au invadat lunca Prutului, distrugand fauna si flora care pana atunci erau protejate.
In anul 2008, Consiliul raional Ungheni a adoptat o decizie privind scoaterea gardului de sarma din zona de frontiera a raionului Ungheni, pe o distanta de 80 de km.  Serviciul de Graniceri a atacat insa in judecata decizia autoritatilor de la Ungheni. In ianuarie 2008,  prima instanta a dat castig de cauza autoritatilor locale. Hotararea a fost atacata la Curtea de Apel Balti, care s-a pronuntat in favoarea existentei sarmei ghimpate, calificand decizia consiliului ca ilegala, emisa cu incalcarea competentei si a procedurii stabilite. si presedintele Vladimir Voronin si-a manifestat fatis dezaprobarea fata de initiativa consiliului.

"Voi, astia din Ungheni, aveti probleme cu granita? Sarma ghimpata nu-i a voastra. Daca nu va veti linisti, veti nimeri in puscarie, cu tot cu consiliul vostru!" Atitudinea sa nu a fost o surpriza, daca tinem cont ca 21 dintre cei 35 de consilieri raionali erau membri ai principalei forte de opozitie, Alianta Moldova Noastra, care in vara anului 2007, in timpul alegerilor locale,  reusise sa zdruncine  increderea electorala a Partidului Comunistilor, acesta reprezentand un prim semnal al declinului care urma sa atinga punctul culminant doi ani mai tarziu, dupa alegerile parlamentare din 27 martie 2009.  

Motivatii politice
Ideea demolarii gardului de sarma ghimpata este sustinuta si la nivel legislativ de coalitia liberal-democrata. Initiativa legislativa de demolare a gardului vine insa din partea Partidului Liberal. "Pozitia mea cred ca este clara... Eu sunt liberal si vreau sa ma duc liber peste tot unde vreau. Sarma ghimpata sa ramana doar in istorie si la muzeu", a mentionat liderul PL, Mihai Ghimpu, presedinte al Parlamentului Republicii Moldova, intr-o declaratie facuta presei. Cu toate acestea, guvernul a luat-o inaintea parlamentului, semnand planul de actiuni ce prevede demolarea sarmei ghimpate si asumandu-si astfel "paternitatea" initiativei.  Aceasta decizie vine pe fondul unei competitii din ce in ce mai evidente intre cele doua formatiuni de orientare liberala de la Chisinau: Partidul Liberal, al carui presedinte, Mihai Ghimpu, este si presedinte al Legislativului, si Partidul Democrat Liberal, condus de Vlad Filat, actualmente prim-ministru.

Desi ambele partide sunt membre al Aliantei pentru Integrare Europeana, aflata la guvernare, Partidul Liberal se afla pe o panta descendenta, suferind un soi de hemoragie electorala, in timp ce popularitatea lui Vlad Filat este intr-o continua crestere. Pe fundalul acestei competitii, lupta pentru inlaturarea sarmei ghimpate are cu siguranta si o miza electorala, mai ales ca anul acesta in Republica Moldova vor fi organizate, cel mai probabil, alegeri legislative anticipate.

Sarma ghimpata – la licitatie
Dincolo de dimensiunea simbolica, motivatia din spatele deciziei Consiliului raional Ungheni este si una de natura economica. Pentru ca sarma ghimpata nu urmeaza cu fidelitate linia raului Prut, de-a lungul caruia se intinde granita, intre rau si gardul buclucas se intinde o fasie de pamant care apartine raionului Ungheni si a carei suprafata totala ajunge la 2.500 de hectare. Aceasta ar putea fi transformata cu succes intr-o zona de agroturism, sustine presedintele Consiliului raional, Ion Harea. Pe domnul Harea l-am cunoscut in vara anului 2008, cand se afla in plin proces din cauza initiativei de eliminare a sarmei ghimpate, dar el era de un optimism incurabil. "A cazut Zidul Berlinului, o sa cada si sarma aceasta", ne spunea el plin de speranta, dar si obosit de lupta pe care o ducea.