În 1960, cercetătorii din Rusia, China şi Mongolia au început să reexamineze istoria Mongoliei şi a rolului deţinut de Gingis Han.
Gingis, reabilitat de puterile comuniste
Succesul lui Gingis s-a sprijinit şi pe dorinţa de unitate a mongolilor şi pe flerul hanului de a atrage luptători indiferent de clasa sau rasa acestora, scria istoricul mongol Yu Yuan-an. Dar acesta nu îi atribuia lui Gingis rolul de erou naţional, însă nici de monstru însetat de sânge, aşa cum îl prezintă, de pildă, ruşii Grekov şi Yakubovsky, care amintesc de raidurile mongolior asupra principatelor ruseşti.
Totuşi, în scrierile lui Yu Yuan-an se regăsesc vădit influenţe ruseşti. De pildă, explică enigmatica retragere a armatei conduse de Batu, în 1242, până la graniţele Germaniei şi Italiei, prin nevoia stringentă a mongolilor de a înăbuşi o revoltă "eroică" a populaţiei ruse. De fapt, mulţi istorici ruşi au împărtăşit convingerea că acela a fost momentul în care Rusia s-a sacrificat pe sine pentru a salva întreaga Europă.
De partea lor, conducătorii chinezi au încercat în permanentă să "seducă" poporul mongol pentru a-l scoate de sub influenţa politică şi adminstrativă exercitată de Rusia.
Primul efort notabil de manipulare a mongolilor în secolul al XX-lea a avut loc în 1962, cu ocazia marcării a 800 de ani de la naşterea lui Gingis Han. În timp ce Republica Populară Mongolia, aflată sub influenţă rusă, a publicat o serie de timbre comemorative, China a construit un templu pentru a amiti de locul unde susţinea că Gingis ar fi fost înmormântat, bineînţeles în partea Mongoliei aflată sub influenţă chineză.
Din procesul reabilitării lui Gingis Han a făcut parte şi gestul autorităţilor din Peking de a-l decreta erou naţional, decizie care a flatat stima de sine a mongolilor.
Şi ucigaş, şi erou
Ruşii au răspuns prin cercetătorii Vyatkin şi Tikhvinsky, care au acuzat China că ar fi "repudiat viziunea Marxist-Leninistă asupra istoriei", amitind de oraşele reduse la cenuşă de atacurile mongole.
Chiar dacă ironizate de istoricii din Vest, aceste contre între giganţii comunişti cu privire la istoria Mongoliei au readus în prim-plan personajul Gingis Han şi impactul pe care l-a avut imperiul creat de el.
Ca o concluzie, la întrebarea "A fost Gingis un distrugător însetat de sânge sau un erou naţional?", History Today răspunde: "Puţin din fiecare". Justificarea: a civilizat parţial propria naţiune, a adus China şi Europa în contact direct pentru prima oară în istorie şi a deschis Asia către comerţul internaţional. Lumea nu a mai fost niciodată la fel după domnia sa.




