Studiul are în vedere probabil ca un mare număr de state să nu fie în stare să facă la timp şi la nivelul cerut investiţiile necesare pentru o trecere la altă sursă de energie, un crash economic în unele regiuni ale lumii urmând să afecteze şi Germania. Studiul îşi face griji şi referitor la menţinerea democraţiei, în condiţiile în care o parte a populaţiei ar putea percepe transformările generate de Peak Oil drept o "criză generală a sistemului", lucru care creează "un spaţiu pentru alternative ideologice şi extremiste la formele de stat existente". Este probabilă o fragmentare a păturilor de populaţie afectate, "ceea ce ar putea duce în caz extrem la conflicte deschise".

Scenariul preconizat de studiu este unul dramatic. Şi mai explozive din punct de vedere politic sunt recomandările către guvern, pe care experţii în energie le extrag din acest scenariu. Ei presupun astfel că statele dependente de importul de petrol vor fi constrânse la mai mult pragmatism vizavi de furnizori. În cazul Germaniei, aceasta ar însemna o atitudine concesivă faţă de obiectivele de politică externă ale Rusiei şi mai multă reţinere în politica referitoare la Israel, pentru a nu ofensa partenerii arabi.

Pentru a-şi asigura propria sa securitate în alimentarea cu materii prime, Germania ar trebuie să fie concesivă vizavi de obiectivele de politică externă ale Moscovei şi să rişte o afectare a relaţiei cu Polonia şi cu alte ţări ca ea, sunt de părere autorii studiului.

Peak Oil va infuenţa considerabil politica germană în Orientul Mijlociu, relaţiile mai intense cu ţări producătoare de petrol precum Iranul şi Arabia Saudită urmând să afecteze relaţia germano-israeliană, în funcţie de intensitatea schimbării de politică, conchid autorii studiului.