Şi oficialii Poliţiei Capitalei admit că multe dintre amenzi rămân neplătite, dar spun că au mâinile legate. „Fiscul trebuie să urmărească plata amenzilor, nu Poliţia", spune şi purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan. Acesta însă nu crede că soluţia pentru amenzile neplătite ar fi munca în folosul comunităţii:  „Dacă nu vrea să muncească în folosul comunităţii, ce poţi să-i faci? Îl duci la puşcărie. Şi acolo ce face contravenientul? Mănâncă şi consumă mai mult. Şi care-i rezultatul?".

Reaua-credinţă te scapă

Deşi sunt puţini, nu toţi cei condamnaţi la muncă în folosul comunităţii de instanţe chiar ajung să execute pedeapsa. În 2009, Judecătoria Sectorului 6 din Bucureşti a dat o singură sentinţă de transformare a unei amenzi neplătite în muncă în folosul comunităţii. Cazul s-a judecat la Sectorul 6 pentru că acolo a fost săvârşită fapta, dar mandatul a fost trimis la Primăria din Târgovişte, unde avea persoana domiciliul. Contactaţi de România Liberă, oficialii primăriei au recunoscut că mandatul nu a fost pus în executare, deşi a trecut un an. Mai mult, în ultimii doi ani, 22 de persoane din oraşul dâmboviţean au primit astfel de sentinţe, însă două au şi executat pedeapsa. „Nu îi găsim acasă ori nu mai locuiesc unde au adresa", explică Raluca Drogoreanu, consilier la Primăria Târgovişte.

În tot anul 2010, Judecătoria Sectorului 6 a sancţionat cinci persoane cu muncă în folosul comunităţii, după ce acestea nu-şi plătiseră amenzile în termenul legal. Doi dintre condamnaţi erau din Caracal. Nici unul nu a prestat însă vreo oră de muncă, potrivit oficialilor primăriei oltene. „Cei care au mandate de executare de la judecătoriile din Bucureşti sunt plecaţi în străinătate", spune Maria Chefălan, funcţionar al Primăriei din Caracal, unde 260 de persoane au primit astfel de mandate în anul 2010, majoritatea pentru amenzi de circulaţie sau lipsa biletului de tren. Au muncit însă doar 45. „Ceilalţi, o parte, sunt de rea-credinţă şi restul, destul de mulţi, sunt plecaţi în străinătate", adaugă oficialul.

„Contravenienţii 
nu s-au prezentat"

Nici oraşele mai mari ale ţării nu reuşesc să se impună în faţa rău-platnicilor. În Braşov, anul acesta doar două persoane au primit această sancţiune. Nici unul nu şi-a executat pedeapsa, întrucât „contravenienţii nu s-au prezentat pentru începerea executării acesteia", după cum le-a motivat absenţa Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al primăriei. În Cluj-Napoca, oraş cu peste 300.000 de locuitori, al patrulea ca populaţie din ţară, nimeni nu a făcut muncă în folosul comunităţii în ultimii trei ani. În schimb, primăria a dat amenzi, numai în acest an, în valoare de 15.500 de lei, din care a recuperat sub 10%. „40 de procese-verbale de constatare se află pe rolul instanţelor, iar restul de 230 au fost transmise spre localităţile unde domiciliază aceste persoane spre executare silită, procedură prealabilă obligatorie înainte de a solicita instanţei transformarea amenzii în folosul comunităţii", explică oficialii municipalităţii. Situaţia e similară şi la Timişoara: nimeni nu a muncit.

Procedură greoaie?

Primăriile şi poliţia dau vina pe procedura greoaie din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. Asta, deşi la începutul anului 2009 documentul a fost îmbunătăţit, prin eliminarea paragrafului care stipula că este necesar acordul contravenientului. O problemă invocată ar fi aceea că munca se prestează pe raza primăriei de domiciliu a contravenientului. De exemplu, dacă o persoană săvârşeşte o contravenţie în sectorul 1 al Capitalei, dar are domiciliul în alt sector al Bucureştiului sau în alt oraş al ţării, va munci în folosul comunităţii pe raza acelei primării, lucru care ar îngreuna executarea sentinţei. În al doilea rând, ordonanţa cere ca persoana contravenientă trebuie să fie întâi executată silit, dacă nu a plătit amenda, şi doar dacă nu are bunuri care să poată acoperi amenzile poate fi constrânsă să presteze pentru societate.  


Situaţia pe ţară 
a condamnărilor la muncă

2010
Trimişi în judecată:     9.970
Condamnaţi la muncă:     5.318

2009
Trimişi în judecată:    10.275
Condamnaţi la muncă:     5.013

2008 (an în care trimiterea la muncă 
era condiţionată 
de acordul contravenientului)
Trimişi în judecată:     6.218
Condamnaţi la muncă:     742

Judecătorii, blânzi 
cu rău-platnicii
Doar 68 de persoane au fost condamnate la muncă în folosul comunităţii de judecătoriile din Bucureşti, între 2008 şi 2010.

Sectorul 1: 11 condamnări
Sectorul 2: 
24 de condamnări (una în 2008, 22 în 2009 şi una până în octombrie 2010)
Sectorul 3: 
14 condamnări (patru dosare în 2009 
şi  10 în 2010)
Sectorul 4: 
11 condamnări (şapte în 2009 şi 4 în 2010)
Sectorul 5: 
nici o condamnare
Sectorul 6: 
6 condamnări (un dosar 
în 2009 şi cinci în 2010).

Topul 
condamnaţilor
Prostituate
Cerşetori
Parcagii
Vânzători ambulanţi
Persoane care tulbură
ordinea publică


"Nici nu ştiu câte amenzi am luat! Ba un milion, ba cinci, care se făcea zece dacă nu plăteai în 48 de ore. Cre' că am peste suta de procese verbale." Zina Haimana