Presiunea separatiştilor nistreni împotriva Liceului “Lucian Blaga” din Tiraspol devine pe zi ce trece mai gravă. Procurorii au intrat ieri în şcoală şi l-au anchetat pe directorul Ion Iovcev cu privire la actele financiare ale instituţiei.
Conturile liceului sunt blocate încă de săptămâna trecută. Separatiştii vor ca liceul, aflat sub autoritatea Chişinăului, să fie înscris în Codul Fiscal al Tiraspolului. Procurorii s-au mai interesat, cu câteva zile în urmă, şi despre conturile din care se alimentează salariile cadrelor didactice de la acest liceu. Salariile sunt plătite de Ministerul Educaţiei din Republica Moldova.
Situaţia unicului liceu românesc din Tiraspol devine pe zi ce trece mai gravă. Cele mai noi ştiri de acolo arată că nu mai târziu de ziua de ieri directorul Liceului “Lucian Blaga”, profesorul Ion Iovcev, a fost anchetat de un ofiţer cu grad înalt din cadrul Procuraturii din Tiraspol.
Ancheta a durat mai mult de o jumătate de oră. Ce a dorit procurorul, în primul rând? Să i se pună la dispoziţie actele contabile ale şcolii. Dar ce s-a întâmplat, pas cu pas, ieri povesteşte chiar profesorul Iovcev. Procurorii au venit la Liceul “Lucian Blaga”, au intrat în biroul directorului, iar şeful “musafirilor” l-a interogat pe directorul şcolii. “Am fost interogat mai mult de o jumătate de oră. Doleanţele lor erau să le pun la dispoziţie documentele financiare. Am refuzat şi am răspuns că mă supun numai autorităţilor de la Chişinău”, povesteşte Ion Iovcev.
Răspunsul procurorilor către Ion Iovcev a fost că “voi fi tras la răspundere administrativă”. Procurorii regimului separatist nistrean s-au adresat apoi contabilului şcolii, dar nici de la el n-au obţinut documentele financiare ale liceului. Vizita în liceu a procurorilor s-a încheiat abia după o oră şi jumătate. După tot ce s-a întâmplat, Ion Iovcev a luat legătura cu Ministerul Educaţiei de la Chişinău, pentru a le da detalii despre ceea ce s-a întâmplat. N-a trecut însă mult timp şi la acelaşi liceu s-a primit un telefon de la banca de unde se ridică salariile pentru întregul personal al acestei şcoli. “Mi s-a spus că liceul nostru trebuie să aibă un cod fiscal transnistrean. Dar noi nu putem avea un alt cod fiscal, în afara celui pe care-l avem deja de mai mult timp, care aparţine Inspectoratului Fiscal al Republicii Moldova”, precizează Ion Iovcev.
“Vizite” tot mai dese ale procurorilor nistreni
Aşa cum relatam încă din data de 12 ianuarie, conturile bancare ale Liceului “Lucian Blaga” au fost blocate, astfel încât şcoala nu mai poate să-şi achite facturile la utilităţi. Drept pentru care este oricând posibil ca acest liceu să nu mai beneficieze de furnizarea căldurii, apei şi electricităţii. Ce s-a întâmplat ieri arată clar manevra separatiştilor – liceul românesc să treacă sub controlul fiscal al regimului de la Tiraspol. Profesorilor li se dă de înţeles că doar aşa s-ar debloca şi conturile instituţiei.
Ce mai trebuie spus este că şcoala aceasta a mai fost “vizitată” şi vinerea trecută, pe data de 17 ianuarie, procurorii nistreni dorind să afle amănunte despre alte conturi, de data asta cele din care sunt alimentate salariile profesorilor, dar şi în ce valută se plătesc acele salarii. După cum se ştie, ultimele opt şcoli cu predare în limba română din Transnistria, inclusiv liceul din capitala aşa-zisei republici nistrene, se află sub autoritatea Ministerului Educaţiei de la Chişinău, care achită salariile celor aproximativ 300 de profesori ce încă activează în cele opt şcoli româneşti din stânga Nistrului, dar asigură şi baza materială necesară acestor instituţii. Leul moldovenesc este moneda oficială în Republica Moldova. Separatiştii, în schimb, au creat propria monedă – rubla transnistreană.
“Rezistăm”
La fel cum şi-n alte dăţi spunea, profesorul Ion Iovcev repetă şi acum – “rezistăm”. Cu toate că sunt deja 22 de ani de când şcolile româneşti din Transnistria au fost şi sunt în continuare supuse terorii. Totul a început în 1992, când aproape 100 de şcoli în grafia latină existau în stânga Nistrului. Miliţia nistreană a năvălit în şcoli.
Au fost cazuri de-a dreptul inimaginabile pentru timpurile în care trăim. Miliţieni care deschid focul, în clase, de faţă cu elevii. Aşa a fost în 1992. Au fost astfel împuşcate literele româneşte scrise pe tablă. Nistrenii urlau la copii şi profesorii, spunând că de acum încolo vor învăţa numai în grafia chirilică. Ce să mai spui de situaţiile în care cărţile în limba română au fost scoase în curtea şcolilor. Acolo s-a dat foc limbii române. Profesorii şi părinţii elevilor care s-au opus invadatorilor au fost arestaţi.
Lista celor opt şcoli româneşti din Transnistria care încă mai rezistă
Acestea sunt ultimele opt fortăreţe ale limbii române în stânga Nistrului – Liceul “Lucian Blaga” din Tiraspol, Liceul “Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol, Liceul “Evrika” din Râbniţa, Liceul “Alexandru cel Bun” din Tighina”, Liceul “Mihai Eminescu” din Dubăsari, Gimnaziul din satul Roghi, Gimnaziul din Corjova şi Şcoala-internat din Tighina.
Numărul total al elevilor care studiază în aceste şcoli este în prezent de aproape 2.000, populaţia şcolară scăzând dramatic de la an la an, din cauză că în Transnistria trebuie să ai curaj să-ţi dai copilul la o instituţie de învăţământ în limba română. Părinţii riscă felurite presiuni din partea autorităţilor, dacă totuşi vor ca odraslele lor să înveţe în limba lui Eminescu.
Asediul din 2004
Cumplit a fost şi anul 2004. Tiraspoul a declanşat atunci un adevărat război împotriva celor opt şcoli româneşti care se încăpăţânau să reziste. Acestea au fost invadate de miliţienii nistreni. Profesorii, elevii şi părinţii copiilor s-au baricadat zile în şir în instituţiile de învăţământ. Un exemplu elocvent este în cazul Şcolii-internat din Tighina.
Şcoala este asdiată pe parcursul lunii iulie, iar miliţienii nistreni nu permit nici măcar aprovizionarea cu mâncare a celor din interiorul instituţiei. Oameni din oraş se strecoară pe timpul nopţii, ducând alimente celor care nu doreau să lase şcoala pe mâna separatiştilor. A rămas în memoria celor de acolo momentul în care şi-au făcut apariţia, în faţa şcolii, funcţionarii OSCE de la Chişinău. Oficialii au adus oale cu mâncare, dar şi un aragaz. Miliţienii au fost obligaţi să se dea la o parte din faţa reprezentanţilor europeni.
Azi, mijloace mai subtile împotriva limbii române
Ceea ce se întâmplă azi în Transnistria arată că regimul separatist şi-a schimbat tactica. Nu mai luptă împotriva şcolilor româneşti cu miliţieni şi gloanţe. Mijloacele sunt mai subtile, cum ar fi blocarea conturilor bancare. Tiraspolul vrea ca aceste opt şcoli să treacă sub autoritatea sa. Ar fi un prim pas către scopul final – ca în aceste opt şcoli româneşti să se studieze în grafia chirilică, cum se întâmâmplă în restul instituţiilor de învăţământ din stânga Nistrului.
Punctul de vedere pe acest subiect a fost de mai multe ori subliniat de Eleonora Cercavschi, director al Liceului “Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol, dar şi preşedinte al Asociaţiei “Lumina” a pedagogilor transnistreni din Republica Moldova – “noi nu ne putem supune unui regim nerecunoscut. Noi ne aflăm sub administrarea Ministerului Educaţiei din Republica Moldova”.
Seria şicanelor împotriva Liceului “Lucian Blaga”
Regimul separatist pare să-şi fi îndreptat acum represiunea cu precădere împotriva Licului “Lucian Blaga” din Tiraspol, încă din decembrie 2013 începând şicanele. Mai întâi, directorul şcolii, Ion Iovcev, a primit citaţie de-a se prezenta la Tribunalul din Tiraspol chiar pe 25 decembrie, prima zi de Crăciun, sub acuzaţia de nesupunere faţă de “autorităţi”.
Profesorul nu s-a prezentat la aşa-zisa judecată. Şicanele au continuat şi în acest an, pe 8 ianuarie dascălul primind altă citaţie, dar pe care scria că ar fi trebuit să se prezinte la tribunal pe 27 decembrie 2013. Pentru ca după câteva zile şă i se comunice că acest “caz” a fost închis. A urmat blocarea conturilor liceului, moment în care Ion Iovcev a făcut apel la instituţiile internaţionale.
Dialogul surzilor…
Reacţiile n-au întârziat să apară, Uniunea Europeană cerând Tiraspolului “să se abţină de la acţiuni unilaterale care provoacă tensiuni şi îngreunează negocierile în scopul ajungerii la soluţionarea conflictului transnistrean”. De remarcat şi reacţia de zilele trecute din partea Administraţiei Prezidenţiale a României, solicitându-se atât OSCE, dar şi altor organisme internaţionale, să intervină, “pentru a asigura accesul tuturor elevilor, pe baza opţiunii făcute de părinţii lor, la învăţătură şi la libera alegere a limbii rămâne, ca limbă de studiu”.
La rândul său, premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că este dispus la o discuţie cu liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, pe tema şcolilor româneşti din regiunea separatistă. Discuţii şi negocieri se poartă însă de mai bine de 20 de ani încoace între Chişinău şi Tiraspol, iar analiştii politici din Republica Moldova nu ezită să spună că, în adevăr, nu e altceva decât un nesfârşit dialog al surzilor.
