10.6 C
București
sâmbătă, 11 mai 2024
AcasăSpecialAfacerile imobiliare ale Primăriei Constanța. Filiera israeliană

Afacerile imobiliare ale Primăriei Constanța. Filiera israeliană

Dosarul în care Radu Mazăre este acuzat de primirea a 175.000 euro pentru facilitarea câștigării unei licitații relevă relațiile clietelare dintre firma Shapir Structures și Primărie, readucând totodată în atenție alte proiecte controversate, girate de edilul Constanței. Cu un puternic iz electoral, multe dintre obiective au ridicat constant suspiciuni cu privire la modul în care au fost fie încredințate, fie gestionate ulterior.

Edilul Constanței, Radu Mazăre, este acuzat de procurorii anticorupţie că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern, directorul firmei Shapir Structures. Societatea a construit cartierul de locuinţe sociale, "Henri Coandă", iar mita dată primarului ar fi fost necesară pentru a ajuta compania să câştige licitaţia şi pentru a majora, ulterior, valoarea contractului. Marți seară, după o zi de percheziții și audieri la DNA, Mazăre și Morgenstern au fost reținuți și duși în arestul Poliției Capitalei. Colaborearea dintre Radu Mazăre și firma cu acționariat israelian a început la puțin timp după ce acesta a devenit primar. Prima lucrare de amploare a fost asfaltarea stațiunii Mamaia, de la un capăt la altul. Lucrările au fost de calitate, Mazăre mândrindu-se, apoi, că nu a mai fost nevoie să reasfalteze. A fost atât de mulțumit, încât Saphir a rămas compania care efectuează lucrări de asfaltare în municipiul Constanța. „Cu Shapir lucrăm de nouă ani la programul de asfaltare şi fac una dintre cele mai bune lucrări din toată ţara. Lucrează la o calitate foarte bună”, spunea primarul Mazăre în iunie 2010, la inaugurarea unui alt proiect la care au participat cei de la Saphir. Este vorba despre construcția locuințelor pentru tineri, un model pe care edilul constănțean a vrut să îl exporte în toată țara.

Opt constructori selectați, dar alt câștigător

Locuințele pentru tineri ar fi trebuit să fie proiectul cel mai impresionant și mai de succes al administrației Mazăre, obiectiv vizitat și de Mircea Geoană, la vremea respectivă președinte al PSD. Eram în plină bulă imobiliară, prețurile de pe piața liberă erau exorbitante, iar Mazăre a venit cu ideea de a construi blocuri de zece etaje, pe terenurile primăriei, la prețuri mai mici decât cele din blocurile construite de Ceaușescu. Erau circa 20.000 de doritori, a fost nevoie să se organizeze o tragere la sorți, într-un spectacol marca ”Mazăre”, prezentat de buna sa prietentă Tania Budi. Opt constructori au fost selectați pentru lucrări, dar doi dintre ei s-au retras. În locul lor a venit Shapir Structures. ”Când am dat drumul construirii de locuinţe ieftine am ales opt constructori din Constanţa numai că, între timp, doi dintre ei s-au poticnit. Cei de la Shapir au intrat în locul lor şi, chiar dacă cele trei blocuri pe care le fac sunt puţin în urmă din această cauză, lucrează cu viteză şi lucrează bine”, afirma Mazăre în 2010. Shapir a amenajat atunci un apartament pentru ca toată lumea să poată vedea produsul finit.

Mazăre nu a ezistat să probeze patul și să laude ce vede. Atunci a fost văzut public în compania lui Avraham Morgenstern, directorul general al Shapir Structures SRL, reținut și el în dosarul în care a intrat în arest și Radu Mazăre. „Shapir este cea mai mare firmă privată din domeniul construcţiilor din Israel şi lucrăm în Constanţa din 2003 în infrastructura rutieră. În acest moment dificil din punct de vedere bancar oferim acest pachet special pentru care venitul minim garantat, de persoană, trebuie să fie 650 de lei", a spus Morgenstern. Mazăre nu a uitat să menționeze că ne aflam într-o perioadă economică dificilă și că este de aplaudat faptul că israelienii fac lucrările pe banii lor. Ne aflam într- un perioadă preelectorală, iar contracandidații săi au acuzat că este un proiect menit să îi aducă voturi.

Terminat în coadă de pește

”La pomul lăudat să nu te duci cu sacul”, spune un proverb românesc. Este pe jumătate adevărat și în cazul proiectului de mai sus. A venit criza, iar mulți dintre cei care doreau să cumpere s-au trezit că nu pot accesa credite bancare. Mai mult, au existat nemulțumiri în legătură cu modul în care au fost construite blocurile. Oamenii au observat că pereții din interior sunt din rigips, că nu toate apartamentele sunt decomandate, că trebuie să plătească spațiile comune, că din balcoanele vecinilor se poate sări în balcoanele lor. În plus, zona nu a fost sistematizată: la peste o mie de apartamente s-au amenajat mult mai puține locuri de parcare, astfel că mașinile sunt lăsate la întâmplare. ”Din cele 1.044 de unităţi pe care le-am făcut, au fost contractate şi vândute până acum aproximativ 960 de apartamente şi garsoniere. Au rămas în jur de 60 de apartamente mari, pentru că lista tinerilor care au făcut aplicaţia s-a epuizat şi din cauza faptului că băncile acordă foarte greu credite. Pentru aceste aproximativ 60 de apartamente am votat ca ele să poată fi vândute la liber pe piaţă către constănţeni, însă în aşa fel încât constructorii să nu dea faliment şi nici să nu fim noi, ca Primărie, obligaţi să le cumpărăm şi, ulterior, să le transformăm în locuinţe sociale, ceea ce, evident, nu se poate, pentru că noi ridicăm deja un cartier de locuinţe sociale mai ieftine şi mai mici”, spunea Mazăre în septembrie 2012.

Containerele, o ”idee genială”, dar abandonată

Motivând că proiectul locuințelor pentru tineri nu a fost de ajuns, Radu Mazăre a venit cu o nouă idee: locuințe pentru oamenii săraci. Inițial, acesta ar fi trebuit să fie construit din containere suprapuse. O mie de locuințe ar fi trebuit să coste circa patru milioane de euro. În martie 2011, i-a mulțumit public pentru idee viceprimarului Gabriel Stan, o prezență discretă în administrația locală. „Este o idee genială. […] Cred că este cel mai mare proiect social din România. Noi o să amplasăm 2.000 de asemenea containere, care, practic, înseamnă fie o garsonieră, fie un apartament cu două sau trei camere[…] Cei foarte amărâţi nu vor plăti nimic. Cei care au un venit mediu vor plăti doar apa şi curentul. Iar cei tineri, pentru care aceste locuinţe sociale reprezintă o etapă provizorie în viaţa lor, vor plăti şi o chirie modică, pentru a fi obligaţi să-şi caute ulterior o locuinţă în care să stea”, a spus Mazăre. „În Olanda, cel mai mare campus universitar este format din containere. Este şi un tip de arhitectură. În foarte multe ţări a fost adoptată ca soluţie pentru că este ieftină şi rapidă. În prezent, avem la RAEDPP peste 8.700 de cereri pentru locuinţe. Nu ştiu dacă mai există în ţară aşa ceva. Este proiectul social care mă mulţumeşte cel mai mult”, a completat el. Mazăre a știut să-și vândă marfa: a organizat un tur de presă printre oamenii fără adăpost, romi și nu numai. ”Dormim într-un garaj. Plătim chirie. E bine, ne deranjează puțin numai gândacii care ne intră noaptea în urechi”, spunea una dintre persoanele vizitate.

S-a optat pentru Shapir Structures

În cele din urmă, Primăria Constanța a renunțat la „ideea genială” a containerelor supraetajate și a optat pentru construcții metalice. Pentru desemnarea constructorului s-a organizat o licitație publică. Pe data de 22 decembrie 2011, Regia Autonomă pentru Exploatarea Domeniului Public şi Privat (RAEDPP) atribuia SC Shapir Structures SRL contractul „Lucrări de construcţii montaj inclusiv serviciul de proiectare aferente obiectivului – Campus social Henri Coandă – Zona I“. Valoarea totală: 40.964.030 lei fără TVA. Contractul a vizat lucrări de construcţii montaj, inclusiv serviciul de proiectare (PT, PAC, DDE) aferente obiectivului de investiţii „Construire Unităţi Locative Modulare în municipiul Constanţa şi lucrări tehnico-edilitare aferente Campus Social Henri Coandă – strada Ştefăniţă Vodă, Zona I“.

Licitație cu dedicație? Acuzațiile unui consilier PDL

Consilierii locali ai PDL s-au opus proiectului și au atras atenția că prețul de construcție este exagerat. ”Consilierii locali PDL consideră că USL construiește cămine sociale la preț de apartamente rezidențiale, de lux. Este important ca locuitorii Constanței să știe că din bugetul local vor pleca peste 14 milioane de euro pentru continuarea lucrărilor de la campusul Henri Coandă, metrul pătrat construit ajungând la aproximativ 650 de euro, când în mod normal, pentru locuințele sociale construite pe schelete metalice, metrul pătrat nu ar trebui să depășească 150 de euro. Este necesar ca locuitorii Constanței să știe că, în timp ce Cazinoul se prăbușește, în timp ce plătim cu toţii cea mai scumpă gigacalorie şi cea mai mare taxă de habitat, consilierii USL împreună cu primarul Radu Mazăre sunt nepăsători în privința constănţenilor şi construiesc, cu banii noștri, cămine sociale la un preț de lux, exorbitant şi nejustificat! În ciuda faptului că USL promitea, în campanile, că prețul de construire nu va fi mai mult de 150 de euro pe metru pătrat pentru căminele sociale, astăzi preţul de costruire este triplat”, spun ei.

Consilierul local PDL Fabian Iustin Roman a declarat, pentru România liberă, că pe lângă preț i-a atras atenția un alt lucru. ”Îmi aduc aminte unul dintre criterii era ca firma să aibă o cifră de afaceri medie pe ultimii trei ani de 100 milioane lei. În Constanța nu știu vreo societate care să îndeplinească aceste criterii și să fi putut participa”, a precizat el.

Vecini nemulțumiți

Cartierul Henri  Coandă a fost construit pe un teren obținut de Primăria Constanța de la Poliția de Frontieră. Este amplasat aproape de bulevardul Soveja, o zonă relativ centrală și liniștită a orașului. Vecinii s-au opus acestor construcții, pe motiv că va crește infracționalitatea. Alți constănțeni spun că nu sunt de acord să plătească din taxele și impozitele lor cheltuielile pentru acest cartier. Primăria a asfaltat străzile din cartier și a amenajat chiar și parcări stradale în zonă.

Cine este Shapir Structures

SC Shapir Structures SRL a fost înfiinţată în anul 2000. Asociat unic este SC Larton Consultant Limited din Nicosia, Cipru, iar administratori sunt Chris Gheorghiades şi Thomas Christodoloiu, ambii cetățeni ciprioți. Are puncte de lucru în Constanța, Teleorman, Maramureş, Suceava. În 2012, firma a avut o cifră de afaceri de 181.200.591 lei și un profit net de 1.176.575 lei, la un număr de 455 de angajați. Firma a câștigat mai multe licitații în țară. În 2011, a încheiat cu CNADNR un contract de 52,83 milioane lei, fără TVA, pentru construcția variantei de ocolire a orașului Alexandria. În noiembrie 2012, firma era menționată într-un raport al Corpului de Control al primului ministru, pe motiv că lucrările de reabilitare la DN6 Alexandra – Craiova trebuiau terminate din iunie 2012, dar în noiembrie erau executate doar 17,23% din lucrările contractate.

Shapir Group are acțiuni în Europa de Est, mai precis în România și Serbia, din 1999, prin subsidiarele sale. Pe pagina de interent a grupului israelian, la secțiunea ”International”, figurează și proiectele efectuate în Constanța, printre care se nunmără ”Bypass Aurel Vlaiku”, ”Constanța 06”, ”Constanța 03”. Shapir Group este o companie de construcții din Israel, cu o experiență de peste 40 de ani.

Extras din referatul DNA

Cum și pentru ce au ajuns banii de la Morgenstern la Mazăre

"Astfel, în cursul anului 2011, (Morgenstern – n.r.) i-a remis primarului municipiului Constanţa, Mazăre Radu Ştefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei, ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro). Banii, primiți în mai multe tranșe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparținând unor societăți off shore, conturi deschise la bănci din străinătate, în jurisdicții cunoscute pentru condițiile restrictive privind cooperarea judiciară internațională în materie penală".

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă