Înainte de Revoluţie, în jur de 40.000 de români au depus bani la CEC drept avans pentru o maşină Dacia. După decembrie ’89, aceştia nu au mai apucat să intre în posesia maşinii, iar situaţia lor a devenit incertă. În 1991, în urma unui protocol încheiat între CEC şi BRD, 2.110 persoane şi-au mutat conturile de la CEC la BRD. După 18 ani de tergiversări, în octombrie 2008, cele 37.478 de persoane care şi-au păstrat banii la CEC au primit despăgubiri, suma maximă primită de o persoană fiind în jur de 5.800 euro. Restul de 2.110 persoane care şi-au transferat banii la BRD nu şi-au primit banii nici până azi.
„Mie să-mi dea banii direct BRD”
Alexandru Rădulescu, din Piteşti, este unul dintre cei 2.110 păgubiţi care şi-au transferat conturile la BRD. El ne-a declarat că, pe 25 martie 2008, când a fost la această bancă să depună cererea pentru a-şi primi banii înapoi, a avut surpriza să constate că este obligat să-şi transfere datele personale către APAR (Asociaţia Păgubiţilor de Autoturisme din România). „Cererea e standard. Acolo scrie că eu sunt de acord cu transferul datelor mele personale la APAR. Nu înţeleg ce treabă are această asociaţie. Mie să-mi dea banii direct BRD”, afirmă Rădulescu.
După ce a obţinut mai multe informaţii despre APAR, Rădulescu a intrat în posesia unei circulare din 17 decembrie 2009. În această hârtie, APAR le cere păgubiţilor „interesaţi să-şi primească despăgubirile” să se înscrie urgent în asociaţie. „Adunarea Generală constată cu profund regret că activitatea Consiliului Director este afectată de slaba susţinere financiară, mai exact, de faptul că mai puţin de 20% din deponenţi au devenit membri cotizanţi ai APAR”, se arată în circulară. Prin urmare, APAR a decis, la sfârşitul anului trecut, înscrierea urgentă de noi membri cotizanţi. Aceştia trebuie să plătească o taxă de înscriere de 20 lei, cotizaţia pe 2009 – 120 lei şi cea de pe 2010 – alţi 120 lei. Înmulţind cotizaţiile şi taxa de înscriere cu numărul de păgubiţi, rezultă 134.000 euro, sumă ce ar putea intra în conturile APAR. „Pe lângă acestea, păgubiţii mai trebuie să completeze o declaraţie notarială, în care îşi iau angajamentul pe propria răspundere că la primirea banilor vor ceda 3% din sumă către APAR. Păi, cu ce drept îmi cere APAR 3% din banii mei?”, întreabă Rădulescu. 3% raportat la numărul total de păgubiţi înseamnă 200.000 euro.
„Băncii nu-i poate fi imputată vreo culpă”
BRD nu a putut să dea banii păgubiţilor o dată cu CEC, deoarece nu mai avea baza de date cu cei care şi-au transferat banii. BRD-SG a invocat trecerea a 17 ani de la data transferului. După ce a încheiat un protocol cu APAR, pe 28 februarie 2008, BRD a cerut asociaţiei ajutor pentru refacerea bazei de date. APAR a dat un anunţ în ziar, în care le-a cerut păgubiţilor să meargă la BRD să-şi revendice banii, cu documentele justificative. În 30 de zile, BRD şi-a refăcut baza de date. Pentru rezolvarea acestei probleme, BRD şi-a luat măsuri de precauţie. În protocol, la punctul 9, BRD precizează: „Banca nu va fi ţinută răspunzătoare pentru neplata către cei îndreptăţiţi a eventualelor despăgubiri de către statul roman”. Mai mult, punctul 11 se încheie astfel: „Băncii nu îi poate fi imputată vreo culpă/răspundere”.
Aceste clauze din protocol ar putea fi explicaţia pentru care APAR a fost acceptată ca interfaţă a băncii cu păgubiţii. Despre relaţia BRD-APAR, reprezentanţii BRD ne-au declarat: „Despăgubirea deponenţilor nu este condiţionată în nici un fel de apartenenţa sau nu la vreo organizaţie. Singurele elemente care au relevanţă sunt documentele care dovedesc dreptul depunătorului de a-şi recupera banii”. Totuşi, BRD recunoaşte că a încheiat un protocol cu APAR, în vederea sprijinirii băncii în reconstituirea bazei de date cu păgubiţi.
Cine este în spatele APAR?
Asociaţia a fost înfiinţată acum câţiva ani de către nişte păgubiţi pensionari care aveau banii la CEC. După ce aceştia şi-au primit drepturile pe 30 octombrie 2008 (fără să plătească cuiva vreun comision), practic, asociaţia nu mai avea activitate. Totuşi, prin încheierea protocolului cu BRD, APAR a reuşit să se interpună şi în această afacere. Întrebat care e motivul pentru care asociaţia percepe un comision de 3%, Mihai Dogaru, preşedintele APAR, ne-a declarat: „Apărarea păgubiţilor de autoturisme din România e în statutul asociaţiei noastre. Noi am făcut demersuri pe lângă politicienii importanţi ca să dea în 2008 legea care prevede despăgubirea noastră. Comisionul de 3% acoperă cheltuielile noastre”.
„Creierul” acestei asociaţii este însă avocatul Mugur-Jak Caracaş. El a reprezentat în ultimii ani toţi păgubiţii înscrişi în asociaţie. Interesant e CV-ul lui Caracaş: după ce a terminat Politehnica, în 1970, a activat ca inginer 5 ani, după care a făcut şase luni Şcoala Militară de ofiţeri de rezervă – Bucureşti; după aceasta, a revenit ca inginer la Întreprinderea de Mecanică Fină Bucureşti; în perioada 1993-1998, a fost directorul executiv al reprezentanţei în România a firmei INTRACOM. Această firmă a încheiat în 2003 un contract de peste 100 milioane euro cu Loteria Română, considerat de ANAF păgubos pentru statul român. Obiectul contractului îl reprezenta implementarea jocului videoloterie.
Banii păgubiţilor sunt în aer
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au declarat că pe 12 septembrie 2009 BRD a trimis MF o scrisoare în care a anunţat că a identificat 2.110 conturi active care îndeplinesc condiţiile pentru despăgubiri în valoare de 26.608.222 lei. MF a iniţiat un proiect de lege privind despăgubirea celor 2.110 persoane, care aşteaptă să fie discutat şi aprobat de Guvern.
