„Vom ataca lucrările în 2010"

În anul 2000 părea că procedurile privind reabilitarea arterei intraseră în linie dreaptă. Blocajul a survenit însă rapid, când s-a ajuns la etapa de eliberare a autorizaţiei de construire, care însă necesita aprobarea prealabilă a PUZ-ului. Din acel moment, proiectul a fost respins succesiv timp de aproape un deceniu, motivele invocate fiind variate: de la cele legate de finanţare la acuzaţii privind unele interese personale. Cert este că, între timp, piatra cubică şi fundaţia bulevardului s-au degradat accelerat, ca şi calvarul miilor de şoferi care trec zilnic prin zonă. Ce s-a făcut în tot acest timp? „Doar reparaţii locale, deoarece se aştepta aprobarea PUZ-ului, fiind oneros să facem lucrări pe o stradă ce urma a fi reprofilată. Acum, când geometria străzii este aprobată de urbanişti, fondurile sunt alocate şi licitaţia este finalizată, vom ataca lucrările de reabilitare în 2010", a explicat pentru RL Alina Roman, directorul Administraţiei Străzilor Bucureşti (ASB).

„Tergiversarea poate fi o metodă  de opoziţie"

Pe de altă parte, în timp ce aprobarea PUZ-ului pentru Bulevardul Aviatorilor a întârziat o perioadă atât de lungă, autorităţile locale din Capitală au eliberat sute de alte PUZ-uri cu derogare de la normele în vigoare. Unele dintre ele au stârnit controverse majore. Pe acest fundal, amânarea cu un deceniu a PUZ-ului pentru Bulevardul Aviatorilor este considerată de unii specialişti ca nefirească, dar nu surprinzătoare. Profesorul Alexandru Sandu, decanul Facultăţii de Urbanism din cadrul Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu": „Din 2000 până în 2009, problemele de legislaţie şi uzanţă la nivelul primăriilor s-au schimbat de «n» ori, indiferent de ce prevede legislaţia, pentru că asta este problema românească.

Dacă e vorba de un PUZ din 2000, Dumnezeu mai ştie care au fost condiţiile atunci şi cum s-au petrecut lucrurile. Pentru că în mod normal eu vă pot spune că PUZ-ul care s-a dat în 2000 trebuia să preia precizările date în cadrul Planului de Urbanism General (PUG). În 2000 acest PUG intrase în funcţiune. Deci în momentul acela certificatul de urbanism prealabil PUZ-ului, care în mod firesc trebuia dat, trebuia să preia reglementările prevăzute de PUG pentru spaţiul respectiv. Asta era regula", explică specialistul. Potrivit profesorului contactat de RL, întârzierea PUZ-ului pentru Bulevardul Aviatorilor nu este surprinzătoare: „Nu mă miră nimic. În Bucureşti au fost foarte puţine cazurile în care s-a procedat conform prevederilor legale. Tergiversarea poate fi o metodă  de opoziţie faţă de realizarea unor investiţii, indiferent de motivul opoziţiei res­pective".

„Nu tot  bulevardul are valoare istorică"

În ultimii 10 ani, la blocajul refacerii Bulevardului Aviatorilor au contribuit şi negocierile eşuate dintre Administraţia Străzilor şi Ministerul Culturii, care consideră că, dată fiind valoarea de patrimoniu, pavajul nu poate fi înlocuit cu asfalt. Gheorghe Pătraşcu, actualul arhitect-şef al Capitalei, cunoaşte poziţia ministerului, dar se declară sceptic în ce priveşte valoarea actuală a pietrelor. „Din câte cunosc, o reabilitare a fost făcută imediat chiar înainte de 1989 şi atunci piatra a fost schimbată, dar nu ştiu dacă şi fundaţia. Prin urmare, nu ştiu care mai este valoarea acestora." Arhitectul-şef mai estimează că o reabilitare totală a arterei, cu păstrarea actualelor caracteristici, „ar lua patru-cinci luni, dar ar costa foarte mult şi nici nu se mai găseşte mână de lucru pentru aşa ceva".

Şi Răzvan Murgeanu, fost viceprimar şi primar general interimar, consideră că relaţia cu Ministerul Culturii a amânat reabilitarea. Potrivit lui Murgeanu, statutul de monument istoric l-ar merita doar porţiunea dintre Piaţa Victoriei şi Piaţa Charles de Gaulle. „Bulevardul Aviatorilor sau Şoseaua Jianu, cum i s-a spus iniţial, era de la Piaţa Victoriei până la actuala Piaţă Charles de Gaulle. Restul, până la Ambasada Chinei, a fost făcut ulterior. Or, dacă prima porţiune are fundaţie din beton şi este coerent construită, pe secţiunea Charles de Gaulle-Ambasada Chinei se află pe talaş şi nisip şi va fi cvasidegradabil după orice iarnă", apreciază Murgeanu. Viorel Lis (primar între 1996 şi 2000) îşi aminteşte că problemele legate de refacerea Bulevardului Aviatorilor erau de actualitate încă din 2000. Fostul edil este însă de părere că ar trebui să se renunţe la statutul de monument istoric, tocmai pentru a da drumul la reparaţii necondiţionate. „E adevărat că arhitecţii ţin foarte mult  la statutul de monument şi pe mine m-au înnebunit atunci, dar ar trebui să vină şi cu soluţia. Părerea mea este că, dacă vor să-l menţină monument istoric, atunci să dea bani Guvernul să facă o placă pe dedesubt şi apoi să adauge pietrele alea şi să le niveleze cum trebuie. Iar, în fond, cum să fie monument istoric nişte pietre?! Construcţiile arată vechimea, mă refer la centrul vechi al Bucureştiului, nu nişte pietre", explică Viorel Lis.