La această instanţă sunt judecători care dau sentinţe fie după ureche, fie în funcţie de interesele unor grupuri influente şi ţin dosarele în arhive în loc să le trimită la instanţa superioară, pentru judecarea recursului.

Magistratul Alina Atena Pavel, care judecă dosare de insolvenţă la Tribunalul Brăila, a dat o hotărâre judecătorească de blocare a conturilor unei firme bucureştene fără a preciza în dispozitivul sentinţei - aşa cum impune legea- cuantumul sumei pentru care a dispus poprirea asiguratorie. Consecinţa a fost blocarea tuturor conturilor firmei pârâte la toate băncile, sumele depăşind cu mult cuantumul valorii aflate în litigiu. În plus, deşi societatea astfel pedepsită a făcut recurs, dosarul a fost ţinut în arhiva tribunalului aproape o lună şi jumătate după pronunţare, în loc să fie trimis spre judecare la instanţa superioară a Curţii de Apel Galaţi. Recursurile declarate la popririle asiguratorii se judecă în regim de urgenţă, termenul fiind de 48 de ore sau de cel mult 5 zile. Legea însă nu este valabilă şi pentru Tribunalul Brăila. Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Galaţi abia după ce România liberă a solicitat în scris, prin registratură, motivele pentru care dosarul a fost „uitat" în sertarele tribunalului. De menţionat că şi instanţele bucureştene au judecat aceeaşi speţă, însă cu respectarea termenelor şi condiţiile impuse de Codul de Procedură Civilă şi nu au acceptat blocarea conturilor firmei pârâte, din cauză că lipseau probele esenţiale şi obligatorii în astfel de speţe, şi anume nu existau facturi acceptate la plată şi nici procese verbale de predare-primire a lucrărilor pentru care se solicita plata. Cu alte cuvinte, la dosar nu existau documente din care să rezulte creanţa certă, lichidă şi eligibilă şi, evident, cuantumul acesteia pentru ca instanţele să poată impune prin hotărâre judecătoarească poprirea asiguratorie.

Activitatea judecătoarei Pavel, ţinută la secret

Este greu de crezut că judecătoarea Alina Atena Pavel de la Tribunalul Brăila nu cunoştea legea, deoarece numai într-o singură şedinţă de judecată (la care am asistat) ea a analizat probele din 40 de dosare de insolvenţă şi părea să cunoască procedurile. Pentru acurateţea analizei comportamentului judecătoarei Pavel am solicitat conducerii Tribunalului Brăila accesul la sentinţele sale în speţe similare, dar nu l-am primit pe motiv că trebuie apărat dreptul la imagine al părţilor implicate, după cum a încercat să ne convingă purtătorul de cuvânt al Tribunalului Brăila, judecătoarea Vasilica Roş. Pentru doamna Roş nu a contat faptul că şedinţele de judecată sunt publice, şi în consecinţă, şi hotărârile judecătoreşti sunt publice. Dacă ni s-ar fi permis accesul la hotărârile judecătoarei Pavel, am fi văzut dacă în alte dosare similare a înscris sau nu cuantumul sumelor poprite. Dacă judecătoarea Alina Atena Pavel a mai pronunţat hotărâri de poprire asiguratorii fără să precizeze cuantumul sumei înseamnă că nu cunoaşte procedurile legale şi trebuie, în cel mai fericit caz, trimisă la cursuri de specializare. Dacă în speţe asemănătoare a precizat sumele, şi numai în dosarul Sierra Quadrant vs. Baumeister a „uitat" să le menţioneze înseamnă că doamna Pavel a făcut-o fie pentru că a fost obosită şi nu şi-a dat seama (greşeala este omenească), fie la rugăminţile/presiunile reprezentanţilor administratorului judiciar, controversata Sierra Quadrant SPRL.

Sierra Quadrant, implicată în scandaluri celebre

Sierra Quadrant a fost implicată în scandaluri de lichidare a devalizatelor RAFO Oneşti (pe vremea grupului de interese reprezentat de Corneliu Iacobov-Marian Iancu-Ovidiu Tender), Interagro şi Donauchem (fostul combinat chimic Turnu SA), ambele controlate, în acele momente, de controversatul Ion Niculae. De asemenea, s-a ocupat de lichidarea unor importante societăţi brăilene. La o simplă aruncare de privire asupra paginii de internet a Tribunalului Brăila se poate observa că Sierra Quadrant a câştigat mai toate procesele. Vom reveni atât asupra practicilor societăţii lichidatoare Sierra Quadrant, cât şi asupra practicilor de insolvenţă în general.

Şirul evenimentelor

În noiembrie 2008, SC Baumeister SA (Bucureşti), în calitate de antreprenor general al unui contract de construire a obiectivului Praktiker Focşani, a încheiat un contract de subantrepriză cu SC Oportun Com SRL Brăila pentru execuţia instalaţiilor de apă, canal, instalaţii termice, de climatizare şi instalaţii electrice la acel obiectiv. SC Oportun s-a angajat, prin contract, să termine lucrările, în valoare totală de 1.300.718,51 euro (fără TVA), în maximum trei luni şi jumătate. În contractul de subantrepriză erau prevăzute şi penalităţi pentru întârzierea execuţiei lucrărilor (în mod similar celor prevăzute în contractul antreprenorului general cu Praktiker). SC Oportun a executat corect o primă parte din lucrări pentru care a încasat banii, însă pentru ultima tranşă de circa 125.000 de euro (540.538 lei) a întârziat execuţia lucrărilor cu mai multe luni şi nici nu le-a executat la standardele convenite prin contract, motiv pentru care societatea Baumeister nu a acceptat facturile aferente acestor lucrări şi nici nu le-a recepţionat prin proces verbal. În astfel de situaţii, din preţul total se scad penalităţile (impuse pe bună dreptate de Praktiker) şi valoarea lucrărilor
neexecutate (cele prost executate trebuiau refăcute).