România Liberă continuă seria dezvăluirilor despre Centrul de Afaceri Româno-Rus, condus din umbră de foşti ofiţeri KGB şi Securitate-SRI, care au pus umărul la falimentarea petrochimiei româneşti. Între ofiţerii de informaţii români care au sprijinit activităţile subterane ale "Centrului" figurează şi fostul şef al SRI Prahova, Corneliu Păltânea.
În primul episod publicat cu titlul "Reţelele secrete ale unui război economic" am relatat despre destabilizarea financiară a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, săvârşită prin implicarea firmei PetroCarboChem (PCC), patronată de doi polonezi, dintre care cel puţin unul a fost ofiţer de informaţii. În al doilea episod ("Cum au pierdut ruşii controlul din cauză că Adrian Năstase nu a ajuns preşedinte") am relatat despre modul în care foşti ofiţeri ruşi, cu ajutorul ofiţerilor români corupţi, l-au folosit pe electricianul Constantin Samson ca paravan pentru înfiinţarea, în 2003, a Centrului de Afaceri Româno-Rus cu scopul de a crea " o mare bază de date" şi de a controla petrochimia românească. În numărul de astăzi dezvăluim numele politicienilor care au sprijinit înfiinţarea Centrului, aşa cum au fost relatate de Samson.
Între oamenii politici figurează nume grele precum Ion Iliescu ( fost preşedinte), Ioan Talpeş ( fos şef al administraţiei prezidenţiale), Mitică Honciu ( fost şef al protocolului prezidenţial), foştii consilierii prezidenţiali Şerban Nicolae, Corina Creţu, Emil Cico Dumitrescu, Dumitru Iliescu sau fostul şef al SPP, gen Gabriel Nagy. Din partea Guvernului, Samson spune că avea sprijin total de la premierul de atunci Adrian Năstase, prin ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu. Dezvăluirile lui Samson despre susţinerile politice de care a beneficiat ( redăm fragmente din interviu) au fost confirmate pentru România Liberă de generalul (r) Ioan Talpeş.
A ajuns în anturajul preşedintelui ţării printr-un infractor
Rep : Cu cine v-aţi mai sfătuit când aţi înfiinţat Centrul de Afaceri Româno-Rus?
Constantin Samson : În afară de domnul preşedinte Iliescu , de Mitică Honciu şi de domnul general Talpeş, m-am sfătuit în întâlniri separate şi cu Gabriel Nagy, cu Cico Dumitrescu şi cu Corina Creţu, cu care sunt în relaţii de prietenie şi acum. Ca şi cu Şerban Nicolae , pe care l-am cununat.
Rep: Observ că eraţi un apropiat de Palatul Cotroceni.
C.S.: Da, când era preşedinte domnul Iliescu . Eu am fost în toate vizitele, am făcut parte din toate delegaţiile domnului preşedinte Iliescu (...)Ştiu că veneau cu nevestele şi Omar Hayssam şi Munaf ( condamnaţi pentru răpirea jurnaliştilor români în Irak).
Rep: De cine mai eraţi apropiat în 2003?
C.S.: Am avut relaţii civilizate cu Dan Ioan Popescu ( ministrul Industriilor-n.n.), care era prieten cu Năstase. Şi D.I Popescu mi-a spus să fac Centrul.
Rep: Cum l-aţi cunoscut pe dl Iliescu?
C S: Prin 1999-2000, prin Cico Dumitrescu pe care l-am cunoscut prin Ilie Alexandru ( condamnat definitiv-nn) de la Hermes Slobozia. Cico m-a prezentat dlui Ion Iliescu. Iar prin domnul preşedinte i-am cunoscut pe Gabi Nagy, Mitică Honciu, Corina Creţu, Dumitru Iliescu(...)
Rep: De ce aţi înfiinţat Centrul de Afaceri Român- Rus (...)Să aduceţi vizitatori din Rusia?
C S : Nu, ne gândeam la o relaţie strict economică. În 2003, m -am întâlnit cu un prieten ( Liviu Niţă, condamnat definitiv-n.n.), care mi-a zis : "Bă, Costele, de ce nu facem şi noi un centru de afaceri româno-rus. Expune-le ideea , că tu ai cui să expui, ai susţinere la autorităţi". Şi i-am spus prima dată lui Mitică Honciu, care era şeful grupului prezidenţial la Ion Iliescu. "Da' cum vezi tu asta?" - m-a întrebat el. "Băi, strict ca pe o societate comercială . 50%- noi, 50%- ei " i-am zis eu. " Ei cine sunt , Costele?" " Ei - zic eu- sunt : unu' e Anatoli Patron, care e preşedinte la NOVA BANK ( fostă UNIREA-n.n.) Si mai ştiu pe unu' Iuri Cecan , şi mai ştiu pe unu Ustinov, pe unu chel , care mai traducea (...) Am mai avut marea onoare să-l cunosc pe Arkadie Volski ( general KGB, fost consilier al lui fostului preşedinte rus Vladimir Putin-nn)
Rep: Inseamnă că Rusia era foarte interesată de dezvoltarea relaţiilor cu România?
C S: Era extrem de interesată. I-am spus preşedintelui Ion Iliescu de proiectul ăsta încă înainte să-l facem. "Ce ziceţi, să-l facem?" El a zis " Da, măi, da, să-l faceţi, că-i foarte bine" (...). N-am mai aşteptat să-l facem ca un grup de interese, deşi era un proiect pentru asta (...), dar n-am avut timp, pentru că trebuia să plecăm în vizită ( prezidenţială-nn) la Moscova şi voiam să inaugurăm înainte de vizită.
Ruşii voiau " o mare bază de date"
Rep: Ce-aţi făcut la Moscova?
C S: Era vizită prezidenţială, când s-a inaugurat şi filiala Centrului de Afaceri Româno-Rus de acolo, în prezenta celor doi preşedinţi, Putin şi Iliescu (...) Şi acolo nu mi-au plăcut nişte lucruri. ( ezită să spună)
Rep: Ce nu v-a plăcut?
C S: Nu ştiu (...) Cred că nu mă vroiau pe mine preşedinte acolo. Se credea că trebuiau să facă foarte mulţi bani. Şi au apărut tot felul de persoane, care nu aveau de-a face cu treaba asta, şi asta nu mi-a plăcut (...) I-am întrebat cam ce ar vrea ei să facem şi ei au spus să afiliem nişte firme din România la treaba asta, să facem baza de date. Ei voiau o bază mare de date, şi mie mi s-a părut mult prea stresantă pentru mine treaba asta (...).
Rep: Cum a ajuns Păltânea ( fost şef SRI Prahova-nn) la Centru ?
C S: L-a adus Iurie Cecan ( cetăţean moldovean, locotenentul lui Anatoli Patron-nn) ) , la consiliul de administraţie când am semnat înfiinţarea filialei de la Moscova. Atunci l-am văzut prima dată pe Păltânea şi l-am mai văzut odată, la mine în birou, când am cedat părţile sociale.(...)
Rep: Cine v-a zis să vă vindeţi părţile?
C S: (...) Eu am decis să vând, când m-am întors de la Moscova (...)Am zis că stresul e mare, nu merge, că vin toţi ciudaţiii; nu ştii de unde să-i iei, nu ştii cum îi cheamă, cine sunt, de unde vin. Nu era lumea în care mă învârteam eu. (...). Eu le-am zis "Luaţi-le!", că n-a fost cu bani (...).
Rep: Cum adică fără bani? (...)V-a obligat cineva?
C S: Nici vorbă de asa ceva. Nici un ban, nici o copeică




