Constantin Tapus – electricianul de la Termocentrala Rovinari, cercetat penal in 1988 de Securitate pentru propaganda ostila oranduirii comunisto-ceausiste – il acuza pe generalul maior SRI Marius Sorin Brateanu de faptul ca a falsificat documente oficiale pentru a ascunde acte de politie politica.

SRI Bucuresti a trimis, in 2003, o adresa secreta la Ministerul Justitiei – Comisia pentru Cercetarea Calitatii de Luptator in Rezistenta Anticomunista in care anunta ca "in urma verificarilor efectuate in materialele de arhiva preluate de la fostele organe de Securitate nu au fost identificate documente care sa ateste retinerea sau cercetarea lui Constantin Tapus".  

Martori refuzati, probe ignorate
In baza acestei adrese a SRI, comisia speciala de la Ministerul Justitiei nu i-a recunoscut lui Tapus, in 2004, calitatea de luptator anticomunist. Tapus a contestat decizia la instantele de judecata, unde legea ii permitea sa aduca martori care sa ateste ca a fost cercetat abuziv de catre Securitate. Numai ca judecatorii de la toate instantele au refuzat sa accepte audierea martorilor si au mentinut hotararea potrivit careia Tapus nu ar fi fost anchetat de Securitate. In paralel cu procesele, Constantin Tapus a facut demersuri la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, unde a reusit sa deconspire mai multi ofiteri de Securitate – preluati, dupa 1990, de catre SRI – care l-au cercetat abuziv. Insa judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au ignorat aceste probe de la CNSAS, luand in considerare doar falsul fabricat de catre SRI sub semnatura generalului maior Marius Sorin Brateanu, potrivit caruia in arhivele fostei Securitati "nu au fost identificate documente care sa ateste retinerea sau cercetarea" petentului. Deoarece a epuizat caile de atac in Romania, Tapus a depus plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

Generalul Brateanu si procurorul Bostina, reclamati penal
Constantin Tapus a facut plangere penala si la Parchetul Militar impotriva generalului maior Marius Sorin Brateanu, dar procurorul militar Pantelimon Bostina a decis neinceperea urmaririi penale (NUP) fara a administra probe in dosar. In replica, Tapus a facut plangere impotriva solutiei lui Bostina la generalul Dan Voinea, seful Sectiei Parchetelor Militare. In paralel, Tapus a solicitat CNSAS sa verifice daca procurorul Bostina a facut politie politica inainte de 1989. Pantelimon Bostina este fratele fostului ministru comunist Constantin Bostina, acuzat de implicare in Afacerea "Jimbolia" (contrabanda cu petrol catre fosta Iugoslavie, organizata de catre SRI).

A obtinut deconspirarea a trei dintre anchetatorii sai
Primul deconspirat de catre Tapus prin CNSAS a fost Vasile Bucura, fost sef al Securitatii judetului Gorj. A urmat apoi deconspirarea anchetatorilor sai directi, respectiv ofiterii de Securitate Gheorghe Enoiu si Ion Pinta. "Enoiu era recunoscut drept batausul Securitatii Gorj, iar Pinta a fost implicat si in mineriada din iunie 1990", ne-a declarat Tapus. Acum electricianul se zbate sa-l deconspire  pe Danut Marinescu, despre care sustine ca a activat in SRI pana de curand, fara sa dea declaratie pe propria raspundere ca nu a facut politie politica, asa cum prevede articolul 27 din  Legea 14/1992. Potrivit lui Tapus, "SRI l-a aparat pana de curand pe Marinescu, sustinand, contrar legii, ca ofiterii SRI fara functii de raspundere nu sunt obligati sa faca aceasta declaratie. Cu alte cuvinte, pot fi ofiteri SRI chiar daca au facut politie politica". Tapus ne-a pus la dispozitie si documente oficiale din care rezulta sustinerile sale.

» Constantin Tapus: "Am recunoscut ca am comentat ostil stirile de la Europa libera"

"In 1988 eram electrician la Temocentrala Rovinari si cativa dintre colegii mei de serviciu m-au turnat la securistul intreprinderii ca ascult postul de radio «Europa Libera» si apoi comentez ostil inpotriva oranduirii socialiste. Securitatea m-a luat pe sus de acasa, m-au anchetat abuziv, cu violenta, la sediul Securitatii din Tg. Jiu. Am fost batut de Enoiu. El s-a enervat pentru ca la inceput am declarat ca ascult Radio Moscova. Dintre declaratiile date de mine am recuperat-o pe aceea in care am recunoscut ca am comentat ostil stirile transmise de catre postul de radio «Europa Libera» si ca am luat la cunostinta ca faptele comise de mine constituie infractiune de propaganda impotriva societatii socialiste, care se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani. Declaratia mea a fost contrasemnata de catre ofiterii de Securitate Enoiu si Marinescu", ne-a declarat Constantin Tapus.

» Ce spune legea?

Ordonanta de Urgenta nr. 214 din 29 decembrie 1999 stabileste cadrul normativ prin care se recunoaste calitatea de luptator in rezistenta anticomunista desfasurata intre anii 1945-1989 celor care au fost condamnati pentru infractiuni politice sau au suferit masuri administrative abuzive. La articolul 3, litera "a" se stipuleaza: "Prin masuri administrative abuzive se inteleg orice masuri luate de organele fostei Militii sau Securitati (...) in baza carora s-a dispus privarea de libertate in locuri de detinere sau pentru efectuarea cercetarilor". Constantin Tapus se inscrie in acest articol de lege deoarece in anul 1988 a fost saltat din casa de un echipaj al Securitatii, format din sase ofiteri, dus la ancheta, unde a fost batut.