Cum sunt finanţate ONG-urile în statele cu democraţie consolidată

Ionuţ Sibian explică practica finanţării din bani publici a organizaţiilor neguvernamentale în ţări ale UE. „Potrivit European Citizen Action Service (ECAS), la începutul anilor 2006, un ONG european tipic primea circa jumătate din veniturile sale din surse publice. În aceeaşi perioadă, procentul venitului sectorului neguvernamental obţinut din finanţări guvernamentale varia între 30 (Suedia, Norvegia) la peste 70 (Belgia, Irlanda) în Europa de Vest, iar în ţările Central-Est Europene, de la aproape 20 (Slovacia) la 40 (Republica Cehă). În România, finan-ţarea guvernamentală pentru sectorul ONG era estimată în aceeaşi perioadă la 5% din totalul veniturilor de care dispuneau organizaţiile neguvernamentale din România. În sondajul «Barometrul de Opinie al Liderilor ONG», ediţia 2011, realizat de către FDSC, doar 7% dintre res-pon-denţi afirmă că finanţarea de la statul român reprezintă principala sursă de venit a organizaţiilor pe care o conduc".

Cristina Guseth, preşedintele Freedom House, susţine că în Occident „fundaţiile se finanţează din fonduri publice dedicate obiectivelor care se înscriu în misiunea lor, din sponsorizări sau derulând diferite servicii care aduc venituri mai mici decât cheltuielile presupuse de aceste servicii. De multe ori, organizaţiile neguvernamentale pot fi finanţate de către stat, în urma unei competiţii şi pe baza unui contract care limitează foarte clar gradul de implicare a statului în programul respectiv. Mai există însă şi fundaţiile de pe lângă partide. De exemplu, în SUA există National Democratic Institute şi International Republican Institute. Aceste organizaţii pot fi finanţate şi de către guvernul SUA atunci când desfaşoară programe de asistenţă democratică în alte ţări sau în ţara lor".

Cum se obţin finanţările în România

Cristina Guseth: „La noi, lucrurile stau aşa numai într-o masură extrem de mică; de cele mai multe ori, banii din finanţări româneşti sunt un scop în sine în loc să fie dedicaţi unui scop util societăţii. În România, banii  se obţin într-o manieră destul de ocultă şi de cele mai multe ori cimentează o relaţie de complicitate prin care unele ong-uri ajung să facă anumite jocuri şi servicii politice“.