În urmă cu câteva zile, prin semnătura copreşedinţilor Victor Ponta (PSD) şi Crin Antonescu (PNL), USL a transmis  unor organizaţii neguvernamentale un proiect de pact de colaborare cu societatea civilă, care cuprindea printre altele asigurări de finanţare din bani publici. Aceste organizaţii neguvernamentale sunt  coagulate într-o coaliţie  care susţine protestele din Piaţa Universităţii. Din această coaliţie fac parte  circa 30 de organizaţii, printre care Societatea Academică Română, reprezentată de Alina Mungiu-Pippidi, ProDemocraţia (Cristian Pîrvulescu), Centrul pentru Jurnalism Independent (Ioana Avădani), Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (Ionuţ Sibian), Salvaţi Dunărea şi Delta (Liviu Mihaiu), Agenţia de Monitorizare a Presei Active Watch (Mircea Toma). Potrivit unor surse, liderii USL ar fi fost încurajaţi de faptul că aceste organizaţii au susţinut protestele împotriva puterii şi au refuzat dialogul cu ministrul Teodor Baconschi. Astfel, liderii opoziţiei au crezut că pot transforma această „bunăvoinţă“ într-un parteneriat pe termen lung.   Totuşi, se ridică întrebarea dacă oferta USL este sau nu morală.Unii dintre reprezentanţii acestor ONG-uri s-au simţit ofensaţi de tentativa de cumpărare a bunăvoinţei iniţiată de USL, alţii însă o consideră „binevenită“.

Ce a oferit USL
 
Pactul propus de USL societăţii civile conţine 16 articole, dintre care multe se referă la finan-ţarea ONG-urilor. Iată ce prevăd acestea:

 „crearea unui fond special pentru sectorul nonprofit  care să fie gestionat independent“; 

„asigurarea condiţiilor funcţionării unei democraţii participative reale prin adoptarea unei legislaţii coerente privind asigurarea finanţării publice a sectorului asociativ“;
 
„asigurarea unui grad ridicat de independenţă sectorului asociativ prin finanţarea sa publică, prin crearea unor mecanisme solide şi transparente  care să permită alocarea fondurilor de la bugetul de stat sau de la bugetele locale  în baza unor criterii de performanţă asumate de autoritatea  publică“;  
„acces la alocarea cu prioritate a fondurilor publice, după consultări în cadrul dialogului social şi civic (...)“;
 
„definirea clară a activităţilor pentru a putea obţine statutul de utilitate publică“.

CITEŞTE AICI DOCUMENTUL INTEGRAL

În ofertă nu apare nimic despre continuarea luptei anticorupţie sau despre intenţia de sprijinire a unor instituţii precum AN I sau DNA.

Ce vor ONG-urile

În paralel cu oferta USL, organi-zaţiile neguvernamentale şi-au schiţat propriul proiect-program pe care au de gând să-l supună dezbaterii întregului spectru politic, nu numai USL. Proiectul, structurat pe şase capitole mari, susţine, printre altele,  continuarea luptei anticorupţie, asigurarea protecţiei magistraţilor care au arestat şi condamnat politicieni, menţinerea instituţiilor anticorupţie precum ANI şi DNA, eliminarea traseismului politic, depolitizarea aparatului administrativ şi transparentizarea recrutării funcţionarilor publici pe criterii de competenţă, instituirea, în cooperare cu societatea civilă şi asociaţiile de afaceri, a unei monitorizări permanente a alocării banului public către sectorul privat etc.

Vezi proiectul organizaţiilor non-guvernamentale

Cum văd organizaţiile oferta USL

Ionuţ Sibian, preşedinte Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile: „USL nu a înţeles nimic din mesajul nostru"

„Oferta USL a fost nefericită şi momentul a fost prost ales. Ei nu au înţeles mesajul nostru şi al Pieţei Universităţii, care se referă la reformarea societăţii româneşti şi a întregii clase politice. Ei au extras doar doleanţele nostre referitoare la finanţare dintr-un document mai vechi numit Carta Albă a Organizaţiilor Neguvernamentale şi ni le-au oferit acum. Însă nu au spus nimic despre toate revendicările noastre  referitoare, spre exemplu, la menţinerea Agenţiei Naţionale de Integritate, la asigurarea independenţei reale a magistraţilor, fără represalii pentru  DNA, pentru procurorii şi judecătorii care au trimis în judecată sau au condamnat oameni politici. Noi am declinat oferta USL pentru că vrem să discutăm cu toate partidele, în Parlament. Aceasta este agenda noastră de discuţie, nu oferta lor“.

Cristina Guseth, preşedinte FreedomHouse: „USL a făcut o ofertă de fidelizare"

„În acest moment în care în România există presiuni ale străzii, o astfel de ofertă lansată de USL poate fi interpretată ca una de fidelizare, ceea ce contravine practicilor unei autentice societăţi civile. Într-o societate normală este necesară finanţarea din fonduri publice a unor organizaţii neguvernamentale, dar numai pe  bază de proiecte şi  de concurenţă transparentă, nu cu bani direct de la buget, după obţinerea statutului de asociaţie de utilitate publică. O organizaţie neguvernamentală e în principal o organizaţie cu o misiune asumată public. Spre exemplu, misiunea FH este de a promova şi apăra drepturile omului şi valorile democratice. În măsura în care îşi respectă misiunea, organizaţia este credibilă, devine o referinţă în spaţiul public, participă la concursul de proiecte şi obţine sau nu fonduri“.

Mircea Toma, preşedintele  Agenţiei de Monitorizare a presei active Watch: „USL a făcut o ofertă vulgară"