Stiti ce se ascunde adesea sub brandul "pepeni de Dabuleni"? Nimic altceva decit pepeni cumparati cu 0,6 lei kilogramul din angrouri din Sofia, adusi in pietele din Romania, varsati pe trotuar, inobilati cu origini sanatoase romanesti si vinduti pe 1 leu kilogramul de un tataie care isi cirpeste batrinetile mintind ca sint de la el din gradina. Cum s-a ajuns aici? Multi dintre gradinarii care pina mai ieri munceau de se speteau pentru a creste legume si-au dat seama ca este mai ieftin si mult mai comod sa le cumpere de la vecini. Si au devenit negustori. Insa nu spun clientilor ca vind marfa turceasca sau bulgareasca sau ungureasca, ci pretind ca provine din bazinele agricole cu traditie ale Romaniei. Fenomenul s-a raspandit in ultimii ani in toate marile orase, chiar daca este ilegal, dupa cum au remarcat inclusiv asociatiile profesionale ale producatorilor. Romania libera a stat de vorba cu cativa dintre cei care si-au abandonat meseria traditionala pentru cea de importator si le-a aflat motivele. Pietarii ne-au mai explicat ca au renuntat sa-si mai vanda propriile produse in primul rand din cauza comportamentului bizar al cumparatorilor romani. Pe de o parte, clientii cauta legume si fructe romanesti pentru ca le considera mai sanatoase. Pe de alta parte, ei vor sa cumpere doar produse care arata ireprosabil. Comerciantii spun ca pentru a indeplini cele doua conditii singura solutie este sa importe marfa din Turcia sau Bulgaria si sa pretinda ca este romaneasca. In al doilea rand, agricultorii romani nu-si mai permit sa investeasca in productia proprie deoarece, din cauza concurentei neloiale, nu mai reusesc sa-si recupereze cheltuielile.
"Nu mai merge acum cu salata din Bulgaria. Toti ne-am axat pe merele din Ungaria", ne explica Cosmin, un fost gradinar din Teleorman, care este ultima "tendinta" in vanzarile de legume si fructe. Barbatul vine des in Bucuresti sa-si vanda marfa. Traditia gradinaritului, lunga in familia lui Cosmin, s-a oprit la el tocmai din cauza acestor legume aduse de peste granita. "Clientii stramba din nas atunci cand vad rosiile crescute natural, pentru ca acestea sunt mici si se strica mai repede. Cand veneam cu ele pe piata, aproape ca nu ma baga nimeni in seama. Ieseam mai mult in pierdere. Oamenilor le plac rosiile mari, tari, ca de plastic."
Cosmin a realizat ca, in ceea ce priveste preferintele romanilor, exista o situatie paradoxala. Pe de o parte, clientii cauta legume si fructe romanesti pentru ca le considera mai sanatoase, pe de alta parte, vor sa cumpere doar produse care arata ireprosabil. In aceste conditii, fostul gradinar s-a gandit ca cea mai buna solutie pentru a-si vinde marfa este sa o importe din Turcia sau Bulgaria si sa pretinda ca este romaneasca. "Asta-vara am luat pepeni dintr-un angro de langa Sofia. Cu tot cu transportul pana la Bucuresti, marfa m-a costat 6.000 lei vechi pe kilogram. La noi in piata le spuneam clientilor ca sunt pepeni dulci de Dabuleni. Nu s-a prins nimeni, ba chiar oamenii au apreciat gustul pepenilor", se amuza Cosmin, care a calculat ca din aceasta afacere a avut un profit substantial, deoarece a vandut pepenii cu 10.000-12.000 lei vechi. In plus, mai spune comerciantul, nu trebuie neglijat faptul ca astfel a scapat si de munca grea si paguboasa pe care ar fi prestat-o la tara.
Teleormaneanul nu e singurul care aplica aceasta metoda de a-i pacali pe cumparatori. soseaua ce duce spre piata angro de legume "Pucheni" din Bucuresti e plina de tiruri si remorci trase pe dreapta. Majoritatea sunt pline cu legume si fructe aduse de peste tot, numai din Romania nu. Comerciantii muta apoi o parte din marfa in camionete Dacia sau in dubite, ca sa capete credibilitate. Adevaratul gradinar nu vine cu tirul la piata, asta o stie toata lumea. "Salata asta e romaneasca?", il intrebam pe unul dintre vanzatori, care vanduse aproape toata marfa. "Romaneasca, normal. Nu se vede?", raspunde comerciantul pe un ton arogant. Mai incolo, un alt "producator" sta pe zece saci plini cu ridichi mari, rosii, aproape perfecte. Sacii sunt bine sigilati si foarte curati, fara urma de pamant de gradina. "Da, domnule, ridichiile astea sunt romanesti. Pai, de unde sa fie?".
Alti comercianti recunosc insa faptul ca vand produse de import: "Cum sa fie romanesti? Pai, unde mai gasesti mere romanesti la vremea asta?", spune un vanzator de mere din Turcia. Altul ne explica de ce e mai convenabil sa aduci salata din strainatate in loc sa o cultivi in propria gradina. "Eu am pus salata acum trei saptamani, cand pamantul era inca rece. Acum abia au iesit cateva fire. Ca sa vand, trebuie sa mai astept cateva saptamani, iar piata e deja invadata de salata", afirma Constantin Badoiu, din Giurgiu. Pentru a avea salata romaneasca la inceputul lunii aprilie, semintele ar fi trebuit plantate in ianuarie. "Asta presupune sa am un solar. Asta inseamna bani pentru folia solarului, pentru incalzire, pentru irigatii, pentru erbicide. Or, toate astea sunt scumpe. Apoi, sunt o gramada de riscuri. De exemplu, acum un an am pus ridichi si, dupa ce au rasarit, in cateva zile mi le-au mancat niste paduchi", mai spune Constantin Badoiu. Giurgiuveanul sustine ca legumele din import ii aduc un profit mult mai bun, riscurile sunt foarte scazute si scapa si de munca grea din gradina.



