Fostul sef al serviciului secret al Ministerului Administratiei si Internelor Cornel Serban i-ar fi dat consulului Romaniei din Milano, Tiberiu Dinu, listingurile telefonice cu datele referitoare la convorbirile unui politician roman. Aceasta este fapta aflata in spatele uneia dintre acuzatiile pe care i le aduce DNA: "Folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii in scopul obtinerii pentru sine de foloase". Avocatul lui Cornel serban, Aurelian Badulescu, a declarat pentru "Romania libera" ca serban ar fi vrut de fapt sa-l ajute pe Dinu deoarece o ruda a acestuia, membru al actualului Guvern, fusese amenintata cu moartea si vroia sa-l identifice pe autor. Surse judiciare sustin ca oficialul ajutat de consulul Dinu ar fi Ion Bazac, ministrul Sanatatii.

Pana la inchiderea editiei, nici ministrul Bazac, nici consulul Dinu(tatal Alexandrei Dinu, fost sotie a fotbalistului Mutu) nu au putut fi contactati pentru a-si exprima punctul de vedere. Aceasta informatie complica si mai mult scandalul-monstru in care a fost aruncat zilele acestea Ministerul Administratiei si Internelor. Doi dintre sefii importanti din Ministerul Administratiei si Internelor, Ilie Cornel serban, seful Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), si Petru Pitcovici, seful Diviziei Operatiuni din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, au fost retinuti marti seara de procurorii anticoruptie pentru mai multe acuzatii, printre care si incercarea de musamalizare a unui dosar penal. Investigatia in cauza privea o tranzactie efectuata in anul 2000, in care au fost implicati omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu si fostul rector al Universitatii de stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Ioan Niculae Alecu, retinuti si ei tot marti noapte. 

Unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din Romania, zona comerciala din cartierul bucurestean Baneasa, s-a realizat in urma unei afaceri suspectate ca ar fi ilegala. Anchetarea modului in care s-a realizat aceasta investitie a generat un adevarat cutremur in Ministerul Administratiei si Internelor: Ilie Cornel serban, seful Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) – serviciul secret al Ministerului Administratiei si Internelor, a fost retinut, marti noapte, de procurorii anticoruptie sub acuzatiile de favorizare a infractorului, folosirea de informatii ale institutiei ce nu sunt destinate publicitatii, permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii in scopul obtinerii de foloase pentru sine. Alaturi de el a fost retinut si Petru Pitcovici, seful Diviziei Operatiuni din cadrul Directiei Generale Anticoruptie a MAI, sub acuzatia de favorizare a infractorului.

Cei doi sefi din Interne ar fi facut lobby la DNA pentru inchiderea dosarului penal ce ii viza pe omul de afaceri Gabriel Aurel (Puiu) Popoviciu si pe fostul rector al Universitatii de stiinte Agronomice si Medicina Veterinara "Ioan Niculae Alecu", retinuti si ei tot marti noapte. Mai precis, serban si Pitcovici ar fi incercat sa-l determine pe politistul judiciarist Viorel Motoc, de la DNA, sa inchida dosarul in care Alecu este acuzat de abuz in serviciu in forma grava, deoarece, in calitate de rector al Universitatii Agronomice, a concesionat nelegal firmei "Baneasa Investment" a omului de afaceri Puiu Popoviciu terenul de peste 220 de hectare al institutiei.

Afacerea
In anul 2000, rectorul Ioan Alecu a fost artizanul asocierii in participatiune a Universitatii Agronomice Bucuresti cu firma "Baneasa Investment" a omului de afaceri Puiu Popoviciu. Asocierea era nelegala din start, deoarece atunci terenul era proprietate publica (nu era proprietatea privata a universitatii), iar legea interzice tranzactii cu terenuri publice.
Scopul asocierii din anul 2000 era construirea unei zone rezidentiale. Universitatea intra in asociere cu 220 hectare de teren (fosta ferma Baneasa, vestita pentru livezile sale), proprietatea publica pe care o avea in administrare, iar firma lui Popoviciu – cu banii pentru investitii. Tot atunci terenul era vizat si de alti oameni de afaceri, printre care s-au aflat George Becali si Dan Voiculescu. Unii dintre perdantii afacerii imobiliare au facut plangere penala. Pana in prezent, doar Becali a recunoscut public ca a inaintat o astfel de plangere deoarece era convins ca oferta sa era mult mai buna decat a omului de afaceri Puiu Popoviciu.

Terenurile din nordul Capitalei sunt cele mai vanate de samsarii imobiliari deoarece sunt cele mai scumpe si s-au facut averi de sute de milioane de euro din astfel de tranzactii. In anul 2001 Universitatea de Agronomie a obtinut titlul de proprietate pe cele peste 220 de hectare de la Baneasa. Mentionam ca universitatea primise acest teren de la Casa Regala in anul 1929. Dupa 1990 terenul a fost revendicat de universitate, iar in 2001 aceasta institutie a primit titlul de proprietate. Surse judiciare sustin ca obtinerea titlului de proprietate ar fi fost facilitata de Remus Truica, fost sef de cabinet al lui Adrian Nastase.
In anul 2003, intr-o sedinta a Senatului Universitatii, Alecu a reusit sa obtina voturile necesare pentru a concesiona terenul firmei lui Popoviciu "Baneasa Investment" pe o perioada de 49 de ani. Potrivit contractului, Universitatea urma sa primeasca 10% din beneficii dupa ce firma isi acoperea investitiile. Pana in prezent nu s-au realizat beneficii, sustin surse judiciare, deci universitatea nu a primit "beneficii".

Dosarul penal
Primele plangeri penale din acest dosar au fost depuse in anul 2000. Printre cei care au inaintat plangeri s-a aflat si George Becali, care voia terenul de 220 hectare din Baneasa pentru constructii imobiliare. Dosarul a fost clasat.
In anul 2003 au depus sesizari si alte persoane, printre care s-ar fi aflat si doi profesori de la Universitatea Agronomica, sustin surse judiciare. Cei doi profesori nu ar fi fost de acord cu concesionarea terenului, ci sustineau necesitatea continuarii cercetarilor stiintifice pentru imbunatatirea unor soiuri de pomi fructiferi. Tot in anul 2003, DGIPI, condusa de Virgil Ardelean, avertiza institutiile abilitate ale statului (printre care si Parchetul) asupra nelegalitatilor savarsite prin transferul terenului universitatii din domeniul cercetarii stiintifice in cel al constructiilor imobiliare. si acest dosar penal a fost inchis.

In anul 2007, DNA (Sectia a II-a, condusa de Doru Tulus) a redeschis dosarul terenului ce apartinuse Universitatii Agronomice de la Baneasa, in urma unor sesizari ale SRI. Potrivit surselor noastre, redeschiderea dosarului ar fi fost determinata de existenta unor indicii care ar fi probat implicarea in afacere a fostului premier Calin Popescu Tariceanu. Mai precis, Tariceanu a inchiriat in conditii extrem de avantajoase o bucata de teren de la Puiu Popoviciu pentru a-si deschide showroom-ul ATS Citroën. Pana la inceputul anului 2008, ancheta penala s-a facut "in rem", adica nu a fost pusa sub acuzare nici o persoana, ci a fost cercetata doar legalitatea tranzactiilor in sine.

In anul 2008, comisarii Cornel serban, de la DGIPI, si Petre Pitcovici, de la DGA, ar fi incercat sa inchida dosarul prin trafic de influenta la politistul judiciarist Motoc de la DNA. Pitcovici ar fi fost coleg si chiar sef al lui Motoc pe vremea cand acestia lucrau impreuna la Brigada de Crima Organizata – Sectorul Antidrog. In decembrie 2008, Motoc a primit niste cadouri de Craciun de la Pitcovici, printre care si o sticla de whisky. Tot atunci, Pitcovici i-ar fi promis lui Motoc o suma mare de bani. Dupa aceasta intalnire, Motoc s-ar fi speriat si si-ar fi informat sefii de la DNA. Alte surse spun ca Motoc s-a autodenuntat deoarece se temea sa nu fie vorba de o provocare a lui Pitcovici, care era sef de operatii de la Directia Anticoruptie a MAI si se ocupa de prinderea in flagrant a politistilor corupti. Pe deasupra, Motoc stia ca SRI monitoriza afacerea cu terenul din Baneasa.

Filajul
Imediat dupa ce Motoc s-a autodenuntat, procurorii au obtinut mandate de interceptari telefonice si filaj pentru comisarii-sefi Cornel serban si Petre Pitcovici. In lunile ianuarie si februarie s-au adunat suficiente date din interceptari telefonice si ambientale, care ar fi probat faptul ca serban si Pitcovici fac demersuri la Motoc pentru inchiderea dosarului. Pe langa o suma mare de bani, lui Motoc i-au promis si un post de conducere in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

De asemenea, ar exista probe ca Pitcovici si serban ar fi luat legatura si cu Puiu Popoviciu si Ioan Alecu, de la care ar fi avut foloase daca ar fi reusit inchiderea dosarului de la DNA. Pe deasupra, serban si Pitcovici au fost interceptati cand dadeau informatii clasificate si altor persoane, sustin surse judiciare. In principal, este vizat Cornel serban, seful DGIPI, care a fost prins dand informatii clasificate in cadrul convorbirilor telefonice purtate cu persoane ce vorbeau la telefoane mobile cu cartele reincarcabile.

» 12 invinuiti si 6 faptuitori
In afara de cei patru retinuti in noaptea de marti, DNA vizeaza audierea tuturor persoanelor implicate in afacere ca invinuiti, faptuitori sau martori. Ar fi vorba de cel putin patru membri ai Senatului Universitatii Agronomice, care au avizat asocierea si apoi concesiunea terenului de la Baneasa catre firma lui Puiu Popoviciu. Pus sub invinuire este si un judecator de la Cartea Funciara, care a inscris fara acte legale terenul "asociat" si apoi "concesionat". Mai exista alti doi suspecti de la primarie si unul de la Ministerul Agriculturii, implicati in scoaterea in fals a terenului din circuitul agricol pentru a putea fi apoi transferat in intravilan.

In afara de cei 12 invinuiti, mai exista cel putin alte sase persoane implicate ca faptuitori, si anume: o persoana de la cabinetul fostului premier Adrian Nastase (probabil Remus Truica, informatie neconfirmata de DNA), implicata in redobandirea terenului de catre Universitatea Agronomica; doua persoane de la Primaria Capitalei, care ar fi facut acte pentru asocierea Bucurestilor cu Baneasa Investment pentru investitii in infrastructura (inclusiv cu fonduri europene) cartierului rezidential ridicat pe fostul teren al Agronomiei; ar mai fi trei persoane de la Urbanism si chiar fostul premier Calin Popescu Tariceanu.

» Pitcovici, implicat in afaceri dubioase
Petru Pitcovici, seful Diviziei Operatiuni din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, retinut de procurorii anticoruptie, a fost implicat si in alte scandaluri. In urma cu patru ani, actualul senator Valer Marian, la vremea respectiva director al ziarului Gazeta de Nord-Vest, a facut o plangere la Parchetul de pe langa Tribunalul Satu Mare acuzand de  tentativa de omor mai multe persoane, printre care si Petru Pitcovici. Valer Marian ne-a declarat ca a facut aceasta sesizare dupa ce ar fi aflat ca Pitcovici trebuia sa intermedieze angajarea unor batausi care urmau "sa-i rupa picioarele". In 2005, Pitcovici a mai fost acuzat ca ar fi musamalizat disparitia a sase kilograme de cocaina intr-o operatiune sub acoperire a politistilor antidrog.

Miliardarul discret
Chiar daca nu este prea cunoscut publicului larg, Gabriel Puiu Popoviciu  este unul dintre cei mai bogati oameni din Romania si beneficiaza de importante conexiuni in lumea politica. Popoviciu este nasul de cununie al lui Ionut Costea, cumnatul liderului PSD, Mircea Geoana. Omul de afaceri are importante investitii in domeniul imobiliar si hotelier (participari in cinci hoteluri, printre care Howard Johnson din Bucuresti) si este presedintele Consiliului de Administratie in compania care detine franciza magazinului Ikea Bucuresti. Potrivit unor informatii aparute in presa, Popoviciu ar mai fi implicat si in societatile care detin francizele pentru lanturile de restaurante KFC si Pizza Hut.

Cea mai importanta afacere a lui Gabriel Puiu Popoviciu este insa legata de Proiectul Baneasa. Este vorba despre o afacere evaluata de consultantii imobiliari la cel putin doua miliarde euro. Mall-ul Baneasa Shopping City este cel mai mare din Romania si are o suprafata totala de 85.000 de metri patrati. In cadrul Proiectului Baneasa exista mai multe showroomuri auto, cladiri de birouri, hipermarketuri, magazine de bricolaj si de mobila.
 

De ce nu stia Dan Nica de "petele" lui Serban?
Cornel Ilie serban a fost numit la sefia DGIPI in urma cu 10 zile de catre ministrul de Interne, Dan Nica. Inainte de numirea intr-o astfel de functie, DGIPI si SRI verificau integritatea morala a candidatului. Numirea se face abia dupa ce se primeste avizul de moralitate si integritate de la cele doua institutii. Ieri ministrul Nica l-a dat afara din institutie pe seful Diviziei de Protectie DGIPI, Viorel Vasile, deoarece acesta nu l-a informat din timp ca serban nu intruneste conditiile morale pentru a fi numit in postul de conducere.
In ultima perioada, DGIPI a generat mai multe scandaluri soldate cu schimbarea a doi ministri – Gabriel Oprea si Liviu Dragnea. Cei doi fosti ministri ar fi refuzat sa-l numeasca la conducerea DGIPI pe un alt suspect de coruptie, generalul Mincu Silvestru, protejatul lui Marian Vanghelie. Ironie sau nu, Marian Vanghelie l-a atacat dur pe omul de afaceri Puiu Popoviciu in mai multe randuri.

» Basescu, marele castigator
Prima intrebare care se ridica in acest scandal este de ce a mai fost numit Cornel serban la DGIPI, in conditiile in care era anchetat de DNA? Dosarul in care acesta era cercetat alaturi de Puiu Popoviciu era deschis cu mult inainte ca Dan Nica sa-l numeasca pe serban in aceasta functie importanta. Ministrul de Interne primeste astfel o lovitura grea, iar cel care puncteaza poate fi considerat Traian Basescu, cel care l-a dorit de la inceput in fruntea serviciului secret al MAI pe Virgil Ardelean. PSD iese din nou prost din aceasta afacere, in conditiile in care s-a dovedit ca toti cei propusi de acest partid pentru conducerea fostului "Doi si-un sfert" s-au dovedit a fi patati.