În ultimele şase luni numărul de inspectori validaţi de propriile inspectorate pentru a obţine gradaţii de merit a crescut cu 63% comparativ cu anul 2009 (de la 212 la 347). Judeţele cu cea mai accelerată creştere a numărului de gradaţii acordate începând cu anul şcolar 2010-2011 comparativ cu anul şcolar anterior sunt: Vâlcea (creştere de 165%), Olt (77%), Gorj (76%), Buzău (68%).  Prin obţinerea unei gradaţii de merit un profesor  câştigă un spor de 25% din salariul de încadrare (a nu se confunda cu un alt spor primit automat de inspectori, cel de conducere, care variază între 25% şi 55% din salariu). Tertipul practic compensează mai bine de două treimi din tăierea salarială aplicată restului bugetarilor începând cu 1 iulie 2010. Florina Stoian, inspectorul general al judeţului Buzău ne-a explicat: „Practic, cine are gradaţie nu mai suferă diminuări de salariu pentru că tot în proporţie de 25% se calculează. Nu am formula exactă de calcul a diminuării în faţă, dar inspectorul şcolar nu pierde din salariu dacă are gradaţie de merit".

Cum se primeşte o gradaţie de merit

Inspectorii şcolari reprezintă de ani buni o castă privilegiată a corpului profesoral, mulţi dintre aceştia fiind membri de partid care atunci când formaţiunea lor ajunge la putere îşi părăsesc catedrele (care le rămân rezervate), fiind numiţi în funcţii de conducere la inspectoratele şcolare judeţene. Instrumentul „gradaţie de merit" nu e nicidecum nou pentru inspectori, fiind folosit în mod tradiţional de aceştia pentru rotunjirea veniturilor personale, spre deosebire de acest an atipic, când s-a dovedit util pentru „conservarea" salariilor. O analiză statistică a numărului de inspectori „abonaţi" la gradaţii de merit din 2007 încoace relevă faptul că în cadrul inspectoratelor din majoritatea judeţelor există legea nescrisă că odată ajuns inspector îţi vine automat şi gradaţia de merit, care îţi majorează salariul cu alte 25%. La nivelul României media pe ultimii patru ani a numărului de posturi de inspector şi de director la Casa Corpului Didactic este de 1085, în timp ce numărul de gradaţii de merit primite de aceştia este de 1.166.

Statistic, gradul de premiere a inspectorilor e mai mare de 100% (107,5%, explicaţia fiind rata mare de schimbare din funcţie a acestora), spre deosebire de media de premiere a corpului profesoral la nivel naţional, care e limitată de lege la numai 16% din numărul total de dascăli. Există două interpretari posibile ale acestor date: fie în inspectorate s-a strâns numai crema învăţământului, fie procesul de acordare a gradaţiei de merit se acordă rapid atunci când dascălul ajunge inspector. Conform legii, inspectorii îşi depun la inspectorat dosarul de candidatură pentru gradaţia de merit în calitate de profesori la şcoala unde sunt titulari. Dosarul de premiere ajunge pe masa inspectoratului judeţean unde e analizat şi punctat de o comisie de specialitate „Consiliul consultativ al disciplinei" ai cărei membri sunt numiţi de... inspectori. Conform Corinei Marin, director de resurse umane din Ministerul Educaţiei, din comisie au voie să facă parte inclusiv colegii celui al cărui dosar este evaluat. În final, dosarul este validat de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, format majoritar tot din colegii „profesorului-inspector" care candidează pentru gradaţie.

Ajutor ca între colegi

Directoarea din Ministerul Educaţiei, recunoaşte că modul în care funcţionează aceste comisii poate fi deturnat  în funcţie de interesele particulare ale inspectorilor: „Toţi cei care sunt pe listele de gradaţii de merit puteau să influenţeze comisia de punctare... Dacă e să intrăm în amănunte, un inspector poate să se gândească: «Eu anul viitor vreau să-mi depun dosar de gradaţie, atunci propun un consiliu consultativ format numai din anumite cadre didactice, care mă pot ajuta»". Corina Marin recunoaşte că există mai multe modalităţi prin care inspectorii îşi pot umfla punctajul, pentru a-şi creşte şansele de a pune mâna pe bani. Una dintre acestea este „publicarea de articole în publicaţii cu ISBN şi cu ISSN (indici de clasificare). Casele Corpului Didactic (CCD) de la nivel de judeţe au astfel de publicaţii". Acestea sunt conduse, conform directoarei Corina Marin, de oameni numiţi politic prin ordin al ministrului, întocmai ca şi garnitura de inspectori generali-inspectori adjuncţi, toţi având aceeaşi coloratură politică. Directorul din Ministerul Educaţiei a admis că datorită funcţiei e mai uşor pentru un inspector numit politic să obţină un spaţiu într-o astfel de revistă tipărită de CCD pentru a-şi publica un articol decât un profesor dintr-o localitate anonimă. Asta cu atât mai mult cu cât însuşi directorul CCD-ului depinde, la rândul său de inspectorat pentru a-i fi evaluat dosarul pentru gradaţia de merit.