Marian Vanghelie a cumpărat magazinul „Bucureşti" de la AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) pe ascuns, în septembrie 2003, pe numele vărului său Mircea Sorin Niculae, şeful pieţelor din sectorul 5 al Capitalei. Atunci, el nu şi-a înscris noua proprietate pe declaraţia de avere. După un scandal de presă, Vanghelie a recunoscut că este proprietarul magazinului, alături de rudele sale. Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a început o anchetă, îngropată însă în uitare. Preţul plătit pe magazin a fost de 4.085.367,95 lei, adică mai puţin de 1,2 milioane euro (1 euro valora 3,7121 lei). Potrivit unor surse din AVAS, magazinul „Bucureşti" nu trebuia vândut, deoarece „procesul de revendicare se afla în ultima fază de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se ştia că moştenitorii - descendenţi direcţi ai fostului proprietar, Bucur Bunescu - vor câştiga în instanţă. În plus, moştenitorii au trimis şi notificări pentru a stopa privatizarea". Cu toate acestea, fosta conducere a AVAS, reprezentată de pesedistul Ovidiu Muşetescu, s-a grăbit să vândă magazinul. „S-a sperat că vânzarea magazinului va împiedica retrocedarea în natură către moştenitori. S-a mizat pe faptul că foştii proprietari vor fi despăgubiţi de stat cu sume derizorii, aşa cum s-a practicat o vreme, iar Vanghelie rămânea cu magazinul cu şase etaje, situat în centrul Capitalei", spun sursele noastre.

Privatizarea s-a făcut prin negociere pe bază de ofertă. Clauzele privatizării magazinului „Bucureşti" erau însă secrete, după cum ne declara în 2004 Adriana Tran, directorul Direcţiei de comunicare din AVAS. Cea mai bine păzită clauză a fost aceea care îi garanta lui Vanghelie „recupe­rarea pierderilor" în cazul - pe atunci, puţin probabil - în care moştenitorii fostului proprie­tar ar fi câştigat magazinul prin instanţele de judecată.

Cumpărătorul „a fost vigilent"

După privatizare, avocaţii noului proprietar, respectiv Vanghelie, s-au folosit de tot felul de chichiţe juridice care au întârziat pronunţarea verdic­tului aproape şase ani, timp în care magazinul „Bucureşti" a ajuns o ruină. Abia anul acesta instanţa Curţii Supreme a hotărât retrocedarea în natură a imobilului. Vanghelie a anunţat public că va preda clădirea foştilor proprietari. În paralel însă, a deschis acţiunea de recuperare a pierderilor. Este vorba despre activarea „capitolului 10 din contractul de privatizare, care stipulează condiţiile rezolutorii, deoarece exista un risc de retrocedare. Acest lucru ocoleşte prevederile Legii 137, care prevede returna­rea doar a 50% din suma plătită pe activ. Această clauză are înscrisă returnarea integrală a sumei plătite şi deschide calea juridică de a  obţine şi reparaţii suplimentare". „Cumpărătorul a fost vigilent", susţin surse din cadrul biroului juridic al AVAS.

Invocând această clauză,  Mircea Sorin Niculae (vărul şi reprezentantul lui Vanghelie) a solicitat suma de 3,750 milioane euro, „reprezentând preţul de cumpărare şi diferenţa dintre valoarea acţiunilor la data desfiinţării contractului şi preţul de cumpărare al acţiunilor", după cum ne-a comunicat în scris AVAS. Cu alte cuvinte, ar urma să se plătească, din bani publici, un plus de peste 2,5 milioane euro faţă de preţul achitat de Vanghelie. „Se va face o expertiză, însă, de obicei, instanţele de judecată admit pretenţiile cumpărătorilor deoarece se consideră că au fost cumpărători de bună-credinţă. Vinovatul, adică AVAS, trebuie să plătească", susţin sursele noastre. Şi probabil tot „vinovatul" va plăti expertizele, avocaţii, cheltuielile de judecată, ceea ce poate mări pierderile statului la peste 3 milioane euro.

De ce au aprobat directorii AVAS această tranzacţie?

Potrivit preşedintelui AVAS, Aurelian Popa, vina o poartă fosta conducere a instituţiei şi directorii care au avizat privatizarea. „De ce au vândut activele? Puteau să aştepte să vadă dacă instanţa de judecată va retroceda sau nu activul", ne-a declarat preşedintele AVAS. Printre cei care au avizat vânzarea magazinului „Bucureşti" în 2003 se află şi directori care în februarie anul acesta au intrat în concediu medical pentru a-şi salva  salariile, cuprinse între 130 şi 220 milioane de lei, scăzute la maximum 5.000 de lei, după cum a dezvăluit recent România liberă.

Adriana Tran, unul dintre di­rectorii aflaţi în această si­tuaţie şi care în 2004 a apărat secretele vânzării magazinului „Bucureşti" de ochii presei, ne-a declarat că „AVAS a procedat legal, pentru că, de fapt, nu a vândut un imobil aflat în li­tigiu (legea interzice acest lucru - n.red.), ci doar cele 203.759 acţiuni deţinute la SC Bu­cureşti SA, reprezentând 86,5094% din valoarea capitalului social sub­scris al societăţii. Vânzarea a fost perfect legală". Potrivit Adria­nei Tran, nu a contat faptul că magazinul „Bu­cureşti" reprezenta 88% din imobili­ză­rile corporale ale societăţii, iar valoarea acţiuni­lor vândute de AVAS era dată tocmai de valoarea acestui imobil cu şase etaje, situat în centrul Capitalei. „Noi am respectat legea, care ne dădea voie să vindem acţiunile", a conchis Tran.