Specialiştii care au montat aparatura de interceptare din birourile vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean Iaşi sunt suspectaţi de scurgeri de informaţii în urma cărora a fost compromisă o anchetă a DNA ce viza trucarea unor licitaţii, în valoare de peste 200 de milioane de euro, spun surse judiciare.

Principalii suspecţi vizaţi de DNA pentru divulga­rea montării aparaturii de interceptare în birourile vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean Iaşi ar fi chiar specialiştii, cel mai probabil ai SRI, implicaţi în monitorizarea acestora, spun surse judiciare. Aparatura a fost montată în birourile vicepreşedinţilor Constantin Adăscăliţei (PSD) şi Victor Chirilă ( PNL) împotriva cărora procurorii anticorupţie adunau probe într-un dosar ce viza tentativa de trucare a unor licitaţii pentru modernizarea Aeroportului Iaşi, în valoare de peste 200 milioane de euro. La Iaşi, majoritatea în consiliu este deţinută de USL (PSD +PNL), iar consiliul stabileşte, prin votul majorităţii, modul de finanţare a modernizării aeroportului, care califică sau elimină din start anumite firme.

Vicepreşedinţii CJ Iaşi Constantin Adăscăliţei (PSD) şi Victor Chirilă (PNL) ar fi avut informaţii sigure, de la surse autorizate, că în birourilor lor s-a montat tehnică de interceptare ambientală, spun experţii consultaţi de RL. Cei doi însă neagă faptul că au avut informaţii direct de la surse autorizate. „Întâmplător, luni am intrat în biroul lui Chirilă şi am văzut pe jos, lângă tocul uşii, urme de var. M-am uitat pe perete şi, aproape de tocul uşii- partea de sus, am văzut diferenţe de culoare. Acelaşi lucru l-am observat şi la tocul uşii din biroul meu. Am fost siguri că s-a montat aparatură. Noi ne-am zugrăvit pereţii înainte de a ocupa birourile şi nu am mai făcut reparaţii de atunci pentru că nu a fost cazul. Am invitat presa a doua zi, am spart pereţii şi am descoperit aparatura", ne-a relatat Adăscăliţei. Exact aceeaşi relatare ne-a prezentat-o şi vicepreşedintele Chirilă. În plus, Chirilă ne-a spus că a avut emoţii „să nu mă fac de râs în faţa jurnaliştilor, dacă nu găseam aparatura în pereţi". Însă, Chirilă nu a reuşit să ne spună de ce nu a chemat presa în momentul descoperirii petelor de pe pereţi, ci abia a doua zi.

De ce dezvăluirile au fost amânate 24 de ore

Explicaţia am primit-o de la specialişti. „Pentru a-şi proteja sursa, nu exclud o posibilă aranjare a pereţilor chiar de către cei doi vicepreşedinţi, iar această opera-ţiune a fost făcută noaptea, cu ajutorul unor foşti rezervişti ai Securităţii sau ai SRI. Probabil din această cauză, cei doi vicepreşe-dinţi şi-au amânat pentru a doua zi dezvăluirile în direct, pe posturile de televiziune. Au avut nevoie de timp să facă o pată pe pardosea, să coloreze puţin pereţii pentru a-şi proteja sursa. Fără o sursă directă era imposibilă depistarea aparaturii", spun specialiştii consultaţi de România liberă. Aceştia au exclus ca variantă lipsa de profesionalism a tehnicienilor serviciilor secrete. „Cei care montează tehnica sunt , de obicei, ai SRI şi se pricep foarte bine inclusiv în a reda patina vremii pe pereţi, tocmai pentru a nu se depista locul în care e aparatura". În afară de SRI, există specialişti pentru montarea aparaturii de interceptare şi la DGIPI - serviciul secret al MAI, care însă nu ar fi fost implicat în acţiunea de monitorizare, spun sursele noastre.

SRI a refuzat ieri să comenteze incidentul, după cum ne-a transmis Marius Bercaru, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Imediat după transmisia la televiziuni a demontării tehnicii de interceptare, vicepreşedintele Victor Chirilă a fost sunat de şeful DNA Iaşi şi invitat astăzi la audieri într-un dosar care vizează „licitaţii".

O afacere de 200 milioane de euro

Conflictul dintre preşedintele CJ Iaşi, Constantin Simirad (PDL), şi majoritatea consilierilor care aparţin USL este de notorietate. Adăscăliţei şi Chirilă spun că montarea aparaturii de înregistrare ar fi răzbunarea pedelistului Simirad, care le-a făcut şi plângeri la Parchet. În realitate, cele două grupări mari politice îşi dispută modernizarea Aeroportului Iaşi, ceea ce înseamnă contracte de peste 200 milioane de euro. Simirad vrea să concesioneze lucrările unei firme care să aducă şi finanţarea şi care să-şi recupereze investiţia din exploatare, pe când reprezentanţii USL vor tot concesionare unei firme care să aducă finanţarea, dar banii să fie plătiţi pe măsura recepţiei lucrărilor. Adică un fel de contract tip Bechtel, care încarcă mult nota de plată, deoarece se suportă şi dobânzile creditelor contractate de executantul lucrărilor.