Poliţişti arestaţi pentru luare de mită, despăgubiţi cu 25.000 lei (ARTICOL INTEGRAL)

de Cristian Hagi, George Lacatus , 27 septembrie 2011
politie

Acum doi ani, printr-o acţiune de amploare a DGA, 39 de poliţişti de la Constanţa erau reţinuţi de colegii lor, fiind suspectaţi de  abuz în serviciu, luare de mită şi trafic de influenţă. Între timp, majoritatea acestora au scăpat de urmărirea penală, au fost reîncadraţi pe funcţii şi au primit câte 25.000 de lei despăgubiri morale. Au făcut recurs şi solicită 50.000 de lei.


Pe 25 iunie 2009, după şase luni de urmărire, ascultare a telefoanelor şi filaj, poliţiştii de la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), împreună cu cei de la Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) au arestat 39 de poliţişti de la Serviciul Poliţiei Rutiere Constanţa, adică 75% din angajaţii brigăzii. Oamenii legii erau bănuiţi că cereau bani şoferilor pentru a trece cu vederea diverse infracţiuni comise de aceştia în trafic.

A doua zi, 11 poliţişti au primit mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile, iar alţi 28 urmau să fie cercetaţi în stare de libertate pentru aceleaşi infracţiuni.

La mai bine de doi ani de la acţiune, majoritatea oamenilor legii au fost scoşi de sub urmărire penală. Au intentat procese cerând despăgubiri morale pe care, în primă instanţă, le-au şi câştigat. În plus, şi-au obţinut şi funcţiile înapoi, ajungând din nou în trafic unde pot amenda în continuare şoferi. "Aproape toţi s-au întors pe funcţiile pe care le aveau. Mai sunt câteva persoane cărora încă nu li s-au finalizat dosarele. Au fost repuşi în toate drepturile. Li s-au dat inclusiv salariile din urmă", a declarat pentru RL comisarul-şef Constantin Dancu, şeful Serviciului Poliţiei Rutiere Constanţa.

Vor câte 50.000 de lei despăgubiri morale

Cătălin Filişan, unul dintre avocaţii poliţiştilor, spune că pentru 70-80% din poliţişti s-a dat soluţia scoaterii de sub urmărire penală. "La momentul acesta sunt trimişi în judecată şapte sau opt poliţişti, la Tribunalul Constanţa. E posibil ca unii dintre ei să aibă dosare în cercetare la Parchet", a precizat avocatul. Trei dintre dosarele poliţiştilor au ajuns, în 2010, şi la DNA Constanţa, pe motiv că aceştia ar fi avut atribuţii de control, dar punctul de vedere al DNA de atunci a fost ca Parchetul Tribunalului Constanţa să se ocupe de anchetă. Avocatul Cătălin Filişan a mai afirmat că tot lotul a câştigat în instanţă despăgubiri, după ce au dat în judecată Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, Ministerul Public (MP) şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (MJLC). "S-a obţinut o hotărâre care este definitivă, dar care nu este irevocabilă. Este în recurs acum la Curtea Supremă de Justiţie şi are termen în noiembrie", a mai spus avocatul. Acesta a precizat că poliţiştii au cerut câte 50.000 de lei de fiecare, dar au obţinut în primă instanţă câte 25.000 de lei. Banii acordaţi de judecători reprezintă daune morale şi la ei se adaugă încă 3.000 de lei de persoană, în contul cheltuielilor de judecată. Judecătorii au mai hotărât ca MP şi MJLC să publice într-un cotidian de largă răspândire naţională dispoziţiile hotărârii.

Atât poliţiştii, cât şi Parchetul au făcut recurs, nemulţumiţi de soluţia Tribunalului Constanţa.

Motivul principal pentru care poliţiştii au fost despăgubiţi este faptul că mass-media a primit, printr-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, date cu caracter confidenţial despre aceştia. Mai exact, este vorba despre adresele poliţiştilor, care au devenit astfel cunoscute de către ziarişti. Poliţiştii au mai acuzat faptul de a le fi fost încălcată prezumţia de nevinovăţie şi că le-au fost lezate onoarea şi demnitatea prin faptul că procurorii i-au declarat vinovaţi de fapte de corupţie înainte ca judecătorii să pronunţe o sentinţă definitivă.

O acţiune terminată în coadă de peşte

Motivul pentru care majoritatea lotului a primit scoatere de sub urmărire penală - spune Cătălin Filişan - îl reprezintă faptul că nu au existat probe concludente împotriva poliţiştilor. De fapt, acum doi ani, chiar prim-procurorul Parchetului Tribunalului Constanţa de atunci, Adina Florea, declara că acţiunea are la bază tehnici specifice ale ofiţerilor de la Direcţia Generală Anticorupţie şi ale procurorilor şi că "nu a fost realizat flagrant în acest caz". De fapt, procurorii puseseră sub ascultare telefoanele unor suspecţi într-un alt caz, dar au descoperit, întâmplător, o adevărată mafie a şpăgii în Poliţia Rutieră Constanţa.

Din acuzaţi, victime

Pe parcursul audierilor, poliţiştii şi-au creat o adevărată imagine de martiri, susţinând nu numai că sunt nevinovaţi, ci şi că au rezistat eroic tentaţiilor. „Din 20-25 de persoane oprite zilnic în trafic, cel puţin 15 îţi oferă bani. Depinde de tine cât de tare eşti ca să refuzi", a spus agentul Paul Mihai Ciolpan, fără să precizeze însă de ce nu îi sancţiona pe şoferi pentru dare de mită sau de ce nu şi-a informat superiorii. Poliţiştii au acuzat şi faptul că mascaţii au intervenit în forţă în timpul percheziţiilor imobiliare. Un sindicalist din poliţie a afirmat, fără dovezi, că aceştia au lovit un copil, iar alte rude au subliniat că mascaţii au intrat cu armele în mână în case şi au luat diverse lucruri şi bani.

Mită în bani şi produse

În ciuda afirmaţiilor poliţiş­ti­lor, procurorii susţineau că aceştia se organizaseră într-o reţea extrem de bine pusă la punct şi cereau între 150 si 400 de lei şpagă de la şoferi, în func­ţie de fapta comisă, sau chiar în produse (un agent a primit un miel, înainte de Paşte). Astfel, 400 de lei costa încheierea unui proces verbal care nu conţinea anumite date şi care putea fi astfel contestat în instanţă sau se anulau amenzi cu valoare de aproape trei ori mai mare. Subofiţerii au mai fost acuzaţi că le comunicau infractorilor date confi­denţiale din dosare penale, precum şi informaţii despre locul unde erau dispuse echipajele de poliţie pe raza judeţului, astfel încât aceştia să poată scăpa filtrelor. Printre acuze se mai numără anularea proceselor verbale de contravenţie şi neamendarea unor şoferi care încălcau regulile de circulaţie. Pentru a nu fi prinşi, poliţiştii îşi creaseră şi un vocabular propriu şi vorbeau între ei codificat. 

Poliţiştii din cazul „permise Argeş", judecaţi în libertate

În iunie 2008, procurorii DNA au arestat 28 de persoane, majoritatea poliţişti, pentru acuzaţia de fraudare a examenelor pentru permisul auto. După ce au stat câteva luni în arest, poliţiştii - alături de cei doi comisari care conduceau Serviciul Permise Auto Argeş, Codruţ Gheorghe Vlăsceanu şi Vasile Voinea -  au fost eliberaţi din penitenciarul Târgu Mureş. Ei sunt judecaţi, astăzi, în stare de libertate.

Dosarul trenează în instanţă de trei ani şi jumătate, deşi probele păreau fără cusur. Procurorii DNA au descoperit că în perioada ianuarie 2006 - iunie 2008, poliţiştii de la Serviciul Permise Auto Argeş au eliberat ilegal peste 3.200 de permise de conducere. Imediat după arestarea şefilor acestui serviciu, la efectuarea percheziţiilor la domiciliile acestora, poliţiştii au găsit peste 800.000 de euro cash.

Nici în alte cazuri nu au fost condamnări

Acţiuni similare celor de la Piteşti au fost organizate de către procurorii DNA şi de către poliţiştii de la Direcţia Generală Anticorupţie şi la Bucureşti, Cluj şi în alte oraşe mari ale ţării. În nici un caz instanţa nu a reuşit, până în prezent, să condamne definitiv şi irevocabil vreun poliţist corupt. Toate cazurile s-au desfăşurat după acelaşi tipar: acţiuni în forţă ale DNA şi DGA, care au fost foarte mediatizate. Suspecţii au fost arestaţi pentru 24 de ore şi apoi pentru 29 de zile. Ulterior, au fost eliberaţi din arest, iar procesul trenează până îşi parcurge toate etapele.

50.000 de lei este suma pe care poliţiştii acuzaţi de luare de mită o solicită drept despăgubiri.

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.