Soferii au inceput sa simta in ultima vreme efectul numeroaselor radare fixe instalate pe drumurile nationale. Daca in urma cu un an un detector de viteza putea fi intalnit la cateva zeci de kilometri distanta, acum aceste aparate au inceput sa impanzeasca localitatile Romaniei. Explicatia zelului primariilor locale de a monta radarele este simpla: banii din amenzi merg in bugetul lor si in conturile firmelor care au instalat echipamentele. Astfel, s-a ajuns la situatia absolut hilara – si generatoare de abuzuri – in care intr-o mica localitate din Baragan, Insuratei, au fost amplasate, pe o distanta foarte mica, nu mai putin de cinci radare fixe. Ploaia de amenzi care a inundat cutiile postale ale celor care, dintr-un motiv sau altul, au depasit limitele legale de viteza nu aduce insa nici un beneficiu material direct statului roman.

Acesta ramane doar cu satisfactia simbolica de a-i pune soferului indisciplinat cateva puncte de penalizare pe carnet si de a scadea numarul de accidente. Daca este ghinionist si nimereste intr-o localitate cu primar lacom si multe radare, soferul poate ramane fara carnet in doar cateva minute. Seful Politiei Rutiere, comisarul Lucian Dinita, respinge ideea ca institutia sa ar fi implicata in aceasta afacere sau ca si-ar fi externalizat cu titlu gratuit activitatile catre o "Politie Privata a soselelor", compusa din radarele fixe si firmele care le administreaza: "Politia Rutiera nu incaseaza nici un leu din aceste amenzi, pentru ca veniturile merg la administratiile locale. Politia nu a organizat nici o licitatie pentru radare, pentru ca ele apartin autoritatilor locale, aici este vorba despre niste contracte economice, incheiate intre administratia locala si aceste societati comerciale".

» Radarele fixe care au impanzit tara sunt o mina de aur pentru firmele private care le-au instalat si pentru primariile comunelor-gazda, care se hranesc din banii vitezomanilor, in timp ce Politia Rutiera nu incaseaza nici un leu din marea afacere.

Una dintre cele mai rentabile afaceri din Romania este cea a camerelor de supraveghere video a traficului rutier. Firmele care instaleaza radarele fixe incaseaza o buna parte din sumele platite de soferii vitezomani. Reteta este simpla, iar in schimbul investitiei initiale companiile primesc in fiecare luna sume consistente. Politia Rutiera nu ia nici un leu, insa sefii ei resping posibilitatea ca institutia lor sa-si fi externalizat pe gratis activitatile catre o "Politie Privata a soselelor".

Regii amenzilor
"Regii amenzilor" sunt patronii a doua firme din Cluj, Codec si Benefic. Cele doua companii au instalat sau au semnat contracte pentru amplasarea de camere video in cateva sute de localitati din 27 de judete. Concurenta dintre Codec si Benefic este una acerba. Codec are camere video in judetele Valcea, Vrancea, Salaj, Satu Mare, Mehedinti, Maramures, Bacau, Bihor sau Cluj, iar Benefic are radare in Arad si Sibiu. Reprezentantii celor doua companii, Ovidiu Simut si Lucian Santamarian, nu au fost de gasit ieri pentru a ne oferi informatii despre asocierea cu statul.
In judetul Cluj, Codec a instalat radare pe doua tronsoane ale Drumului European E 60; zece se afla pe drumul dintre Cluj-Napoca si Turda inca din anul 2007. Alte sapte camere au fost amplasate, in 2008, intre Cluj-Napoca si Huedin. Instalarea s-a facut fara licitatie, in baza unui simplu protocol de colaborare semnat de fostul presedinte al Consiliului Judetean Cluj, actualul senator Marius Nicoara, de directorul firmei Codec, Ovidiu Simut, si de actualul sef al Inspectoratului de Politie al Judetului Cluj, Ioan Pacurar.

De altfel, serverul si dispeceratul detinute de Codec functioneaza chiar in sediul Politiei Rutiere de pe strada Albac. In vara anului 2008, noul presedinte al Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, a reziliat protocolul de colaborare cu Codec, insa firma a apucat sa semneze deja contracte cu primariile, astfel ca rezilierea protocolului nu a afectat afacerea. Politistii clujeni spun ca vor sa instaleze radare si pe drumul dintre Cluj-Napoca si Zalau. Mai mult, dupa terminarea drumului dintre Cluj-Napoca si Dej, si pe acesta vor fi camere video. Numarul amenzilor este urias. Potrivit Inspectoratului de Politie Cluj, doar in primele saptamani de la punerea in functiune a radarelor dintre Cluj-Napoca si Turda au fost prinsi 85.000 de vitezomani. Dupa ce vestea instalarii camerelor s-a raspandit, numarul amenzilor a scazut. Acesta este totusi destul de ridicat, lucru care umple conturile "regilor amenzilor".

Potrivit contractelor, firmele care au instalat radarele incaseaza intre 35% si 60% din amenzi. Primarul comunei Izvoru Crisului, Ioan Antal, a declarat ca primaria primeste doar 40% din valoarea contraventiilor, iar restul ajunge in conturile firmei private Codec. Mai mult, primaria este obligata sa contribuie cu 40% din costurile functionarii sistemului (factura de curent, salarii s.a.). "Nu raman prea multi bani la primarie, dar marele castig este ca a scazut viteza cu care se circula prin comuna", ne-a declarat primarul Ioan Antal.

Primarul din Sandulesti, Florin Padurean, spune ca, lunar, in bugetul local ajung 20.000 de lei, iar in conturile Codec intra, in medie, 30.000 de lei, "produsi" de cele doua camere de supraveghere din localitatea Copaceni. In prima jumatate a anului trecut, in conturile Primariei Tureni au intrat 610.000 lei, iar in conturile Codec – si mai mult. Primaria Tureni a fost amendata cu 5.000 de lei pentru ca nu a respectat Legea achizitiilor, incheind un contract de comodat cu firma furnizoare, insa suma este un mizilic fata de veniturile din radare.

Mina de aur de pe E 85
Radarele fixe de pe Drumul European E 85 sunt si ele o mina de aur, insa mai mult pentru firma care le-a instalat decat pentru primarii. In toamna anului trecut, in numai o saptamana, "ochii electronici" au depistat 12.500 de vitezomani, dintre care 450 au ramas fara carnet. Daca inainte de instalarea radarelor politistii vranceni dadeau cu greu 700 de amenzi pe saptamana, acum abia fac fata avalansei de contravenienti. soselele din Vrancea sunt supravegheate cu sapte radare fixe montate in localitatile Dumbraveni, Golesti, Haret, Calimanesti si Pufesti. Firma SC Codec-Spat SRL, care supravegheaza traficul, este din Cluj, iar investitia in radare este realizata pe banii ei, arata oficialii politiei vrancene. Ei sustin ca firma a facut demersurile necesare cu fiecare autoritate locala in parte.

"Decizia de a instala camere radar fixe pe raza judetului Vrancea a venit ca urmare a cresterii numarului de accidente rutiere, dar si a valorilor de trafic", ne-a declarat seful Serviciului Politiei Rutiere Vrancea, comisarul Alexandru Cara. In cadrul Inspectoratului Politiei Judetene exista un dispecerat care preia imaginile transmise de radare prin unde radio. Ulterior, abaterile de la legea rutiera sunt comunicate soferilor indisciplinati, arata comisarul. "Sistemul ne ajuta foarte mult, pentru ca avem un numar redus de cadre si de radare mobile. Dupa introducerea radarelor fixe, punctele negre de pe E 85 s-au mutat in afara localitatilor, deoarece soferii vor sa recupereze timpul pierdut in localitate", a adaugat Cara.

Primarii, nemultumiti de incasari
Primarii localitatilor in care sunt amplasate radarele fixe se plang insa ca sumele incasate nu sunt nici pe departe cele la care se asteptau. La primariile celor patru localitati, Golesti, Dumbraveni, Marasesti (Calimanesti si Haret) si Pufesti au sosit reprezentantii firmei Codec-Spat, care le-au pus primarilor o oferta pe masa, explicandu-le totodata ca ei sunt singura firma agreata de catre politie, in baza unui protocol. In acelasi timp, Politia Rutiera le-a demonstrat cu date statistice ca localitatile in cauza sunt adevarate "puncte negre" pe harta rutiera a Vrancei, relateaza primarii. "Inainte de montarea radarelor fixe, localitatea Dumbraveni era locul cu cele mai multe accidente rutiere mortale din Vrancea", a recunoscut primarul Dumbraveniului, Ionel Strambei, care acum este insa nemultumit de bani. Procentele initiale negociate si supuse aprobarii consiliilor locale au fost de 65% din incasari pentru firma clujeana, iar 35% – pentru primarii.

"La finele anului trecut am tras linie si am ajuns la concluzia ca s-a incasat suma de 90.000 lei. Noua ne-ar fi revenit 35% din suma, dar – conform contractului initial – numai dupa scaderea tuturor cheltuielilor (cu posta, de intretinere – n.r.). In final, dupa scaderea cheltuielilor a mai ramas in discutie numai suma de 10.000 lei, din care ne-au revenit 35%. N-am fost multumiti de veniturile obtinute si am renegociat contractul cu firma in chestiune, in sensul solicitarii unui procent mai mic de 35%, dar din totalul incasarilor, cheltuielile cazand exclusiv in sarcina firmei Codec", ne-a declarat primarul.
In ciuda nemultumirilor locale, practica radarelor fixe se extinde in Romania. Tot o firma din Cluj a instalat, pe 18 martie a.c., si radarele din Giurgiu. Potrivit sefului Politiei Rutiere Giurgiu, comisarul-sef Marian Popescu, firma isi va recupera investitiile in timp, din incasari.

Altii sunt mai sinceri
Alti primari pe teritoriul carora au fost amplasate mai recent radarele fixe au un motiv puternic de bucurie: ei cred ca vitezomanii aflati in tranzit le vor umple conturile institutiilor, deoarece nimeni nu scapa de ochiul electronic vigilent si nimeni nu este iertat. Daca unele comune au doar un radar, altele, precum Insuratei din judetul Braila, au cate cinci si au devenit spaima soferilor. La Insuratei, vitezomanul nu numai ca poate saraci din cauza celor cativa kilometri de drum cu radare in cascada, dar ramane si fara carnet. Primarul Gheorghe Ionel este insa fericit: in trei saptamani, radarele au "pozat" 4.000 de indisciplinati. "Pe la noi treceau TIR-uri cu 120 km/ora care puteau sa ucida oameni nevinovati. Radarele sunt bune. Le avem de o luna, dar deja ne bucura ca masinile au aflat de ele si incep sa reduca viteza", spune primarul. Cat despre banii incasati, Gheorghe Ionel stie doar ca, dupa ce se vor amortiza cheltuielile cu echipamentul, primaria va incasa "ceva", impreuna cu firma care a instalat camerele.

Un alt edil satisfacut de "captura" radarului fix este Radu Ion din Cosereni (Ialomita), localitate aflata pe DN2. "Localitatea noastra este situata intr-o vale si soferii au impulsul de a accelera cand ajung aici. Insa de la instalarea radarului, in 2006, nu am mai avut nici un accident", sustine primarul. Radu Ion spune ca localitatea incaseaza 23% din amenzi; restul banilor, in proportii aproape egale, ajung la firma care administreaza camerele, "care are mult de lucru", si la o alta firma, de recuperatori. "Am fost nevoiti sa angajam recuperatori deoarece multi nu platesc amenzile, mai ales cei cu masini de firma", explica primarul. Presedintele Asociatiei Victimelor Accidentelor de Circulatie (AVAC) din Romania, Marian Nedelescu, crede ca radarele fixe sunt foarte bune, insa spune ca banii ar trebui sa fie folositi la repararea drumurilor.

"In Franta, dupa ce au fost introduse 4.000 de astfel de radare, numarul mortilor din accidente a scazut de la 13.000 la 1.000 pe an. Nu este nevoie ca politia sa stea in strada, dar este nevoie de mai multe astfel de radare, chiar la fiecare intersectie, chiar peste tot, daca se poate", spune Nedelescu. Presedintelui AVAC i se par bune si radarele in cascada, care pot lasa soferul fara carnet, in cateva minute, in conditiile in care pierderile provocate Romaniei de accidentele rutiere cu morti si raniti se apropie de doua miliarde de dolari pe an: "In SUA, daca esti prins o data circuland cu viteza si recidivezi imediat, esti arestat pentru afront adus statului. La noi mor anual 3.000 de oameni in accidente, iar alti 7.000-8.000 sunt mutilati. Un raport al Bancii Mondiale arata ca un mort costa tara 300.000 de euro, iar un ranit – 120.000 de euro, pentru ca in acea persoana statul a investit bani si nu mai poate beneficia de pe urma muncii ei".

» Si contravenientii plang
Marius Neata, unul dintre soferii amendati, isi recunoaste greseala comisa, insa identifica si viciile procedurii de sanctionare. "Am fost taxat acum vreo sase luni de o astfel de camera prin judetul Ialomita. Accelerasem ca sa depasesc o caruta care circula absolut ilegal pe un drum european si aveam 62 km la ora. Evident, eu am platit 50 de lei si am doua puncte pe carnet, iar carutasul n-a patit nimic", povesteste contravenientul. Neata crede ca aceste radare sunt precum "o frectie la un picior de lemn", in conditiile in care, multumindu-se cu ele, "Politia Rutiera nu mai baga in seama incalcarile mai mult sau mai putin grave ale Codului Rutier, deoarece isi face planul la amenzi din radare".

Lui i se pare ciudat si modul in care politia poarta corespondenta cu soferul: "Eu am gasit un banal plic in cutia postala prin care eram somat sa identific persoana care-mi condusese masina intr-o anumita zi. Nici macar nu era o recomandata! Daca plicul se pierdea si nu comunicam datele, eu ar fi trebuit sa scot din buzunar vreo 20 de puncte de amenda, adica 1.000 de lei. Acest mod de lucru poate da nastere la tot felul de abuzuri".

» Situatie incalcita
"Politia Rutiera nu a organizat nici o licitatie pentru radare, pentru ca aici este vorba despre niste contracte economice, incheiate intre administratia locala si aceste societati comerciale", ne-a declarat comisarul Lucian Dinita, comandantul Politiei Rutiere. Cat de legale sunt unele dintre aceste contracte poate aprecia numai Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP). Aceasta institutie a efectuat in 2007 un control cu privire la radarele fixe din comuna Tureni, judetul Cluj, si a constatat incalcarea Legii achizitiilor publice de catre primaria locala.

Vinovatilor li s-a dat doar o amenda, pe care au contestat-o la tribunal. Primaria a pierdut insa la Curtea de Apel Cluj. "O echipa a ANRMAP a intocmit nota de control nr. 2.854 cu privire la un contract incheiat de Primaria Tureni, judetul Cluj, cu firma Codec SRL. In concluziile notei de control se precizeaza ca nu s-a desfasurat o procedura de atribuire", ne-a informat ANRMAP. Lucrurile s-au oprit insa aici. Radarele functioneaza.

Material realizat cu sprijinul redactorilor Marian Garleanu si Claudiu Padurean