Regele Mihai, retrocedare de un miliard de euro

de Costel Oprea , 26 aprilie 2007

» Ministerul Agriculturii a ridicat obiectii privind legalitatea actului de restituire a padurilor din Valea Prahovei.

» Membri ai Comisiei Judetene de restituire Prahova sustin ca hotararea de retrocedare ar fi neconstitutionala.

» Avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu, sustine ca nu s-a retrocedat familiei regale decat "ce au avut si le-a fost confiscat de comunisti".

Retrocedarea proprietatilor regelui Mihai de pe Valea Prahovei – altele decat castelele Peles si Pelisor – ridica semne de intrebare si controverse. Comisia judeteana Prahova pentru reconstituirea dreptului de proprietate a emis hotararea nr. 4617 din 10 august 2006, prin care fostul suveran al Romaniei primea inapoi 7.139 ha de teren reprezentand mosia Busteni-Sinaia-Azuga-Predeal. Decizia nu a fost semnata insa de presedintele comisiei, prefectul de Prahova, Corneliu Popescu. Au refuzat sa-si puna semnatura pe hotarare directorul Agentiei de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ploiesti, Adrian Panait, si directorul Agentiei Domeniului Statului, Dumitru Oproescu. Ambii au criticat decizia retrocedarii.

Ministerul Agriculturii constata nelegalitati
In urma unui control exercitat in ianuarie 2007, Corpul de Control al Ministrului Agriculturii a ridicat urmatoarele obiectii legate de actul de restituire a proprietatilor Regelui: "Hotararea emisa de Comisia judetului Prahova este incompleta, in sensul ca nu a fost semnata de catre toti membrii acesteia, respectiv Corneliu Popescu, Adrian Panait si Dumitru Oproescu. Totodata, s-a constatat ca in aceasta hotarare nu se precizeaza carei localitati apartine comisia locala care a facut propunerile ce au fost validate", se arata in nota de control a Ministerului Agriculturii. Consilierul prefectului, Catalin Stan, sustine ca nu era obligatoriu ca hotararea sa fie semnata de prefect, "aceasta fiind valabila in conditiile in care majoritatea s-a pronuntat pentru retrocedare. Prefectul nu a fost prezent la sedinta. Nu putea sa-si puna semnatura. Obligatorie era semnatura pe procesul-verbal, unde a si semnat".

Retrocedarea incalca Constitutia?
Surse din cadrul Comisiei judetene de restituire ne-au precizat ca retrocedarea mosiei Busteni-Sinaia-Azuga-Predeal, insemnand aproape 8.000 ha, s-a facut din domeniul public, incalcandu-se Constitutia. "Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ale institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate. De asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica", se arata in articolul 136, alineatul 4 din Constitutie. Legea 213/1998 prevede ca domeniul public este "inalienabil si insesizabil" si nu poate fi instrainat decat in interesul comunitatii. Legea 247/2005 de reconstituire a dreptului de proprietate – pe baza caruia au fost restituite bunurile regale – nu a tinut cont de prevederile constitutionale. Legea 247 nu specifica faptul ca padurile, domeniu public aflat in administrarea Romsilva, au fost trecute in regim privat al statului pentru a putea face obiectul retrocedarilor. Sursele citate ne-au explicat ca, potrivit Constitutiei, padurile puteau fi trecute din domeniul public in domeniul privat al statului pe baza unei legi organice. "Trebuia sa se stabileasca utilitatea publica a retrocedarii si abia atunci terenurile forestiere puteau trece in proprietatea privata. Insa pe baza Legii 247 s-a trecut direct din domeniul public in cel privat al persoanelor particulare", ne-au explicat sursele noastre.
De partea cealalta, avocatul Regelui Mihai, Adrian Vasiliu, ne-a declarat ca padurile au fost trecute in domeniul public dupa 1989 in mod ilegal, deoarece nationalizarea din 1948 s-a facut fara nici un act juridic concret. "Terenurile forestiere au fost luate de statul comunist fara titlu, iar Legea 213/1998 spune ca domeniile luate fara titlu pot face obiectul retrocedarilor", ne-a declarat Vasiliu. Acesta a afirmat ca "restituirile au prevalat" in acest caz, Legea 247 de reconstituire a dreptului de proprietate avand intaietate in materie de domeniu public.


"Ni s-a pus dosarul in brate si ni s-a cerut sa votam"
Comisia judeteana Prahova a reconstituit dreptul de proprietate al Regelui Mihai inclusiv in zonele protejate ale Parcului Natural Bucegi. De exemplu, proprietatile retrocedate regelui in zona Valea Cerbului (Azuga) se afla in zona ariilor protejate din cadrul Parcului Natural Bucegi. Potrivit legilor romanesti si internationale, ariile protejate fac parte din patrimoniul national si universal si nu ar fi trebuit sa faca obiectul retrocedarilor. Legea 247 insa da posibilitatea retrocedarilor pe vechiul amplasament, inclusiv in parcurile naturale, nationale, unde exploatarea acestora este interzisa. Abia la inceputul acestui an Legea 247 a fost amendata si s-au oprit restituirile in asemenea zone. Raul insa a fost facut!
Doi membri importanti din Comisia judeteana de reconstituire a dreptului de proprietate s-au abtinut la votul dat pentru restituirile solicitate de Regele Mihai: directorul Agentiei de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ploiesti, Adrian Panait, si directorul Agentiei Domeniilor Statului Prahova, Dumitru Oproescu. "Ni s-a pus dosarul in brate, fara consultari prealabile, si ni s-a cerut sa votam. Ne-au pus in fata faptului implinit", ne-a spus directorul de la Cadastru. Panait ne-a precizat ca actele de la dosarul de restituire nu clarifica proprietatea Regelui. "Nu ni s-au prezentat un plan, o harta pe care sa fie aratate domeniile pe care le-a avut fostul suveran. Nu exista documente clare in care sa fie precizate suprafetele. Nu am avut o clarificare a situatiei juridice a terenurilor. Nu am putut observa pe baza documentelor introduse la dosar daca exista suprapuneri de terenuri, nu am putut afla daca acestea au fost revendicate de altii", ne-a declarat Adrian Panait.

Confuzie intre Domeniul Regal si Domeniul Coroanei
In acelasi timp, directorul ADS Prahova ne-a precizat ca "nu s-a facut o diferenta clara intre Domeniul Regal (n.r. – care a reprezentat proprietatea regelui) si Domeniul Coroanei (n.r. – proprietatea statului, cu drept de uzufruct pentru fostul suveran)". Dumitru Oproescu ne-a mai spus ca documentele din dosarul de restituire "nu certifica proprietatea Regelui", iar actele nu sunt aduse "la zi". "Nu se cunoaste exact situatia juridica din 1948 a pamanturilor revendicate de Regele Mihai", a afirmat Oproescu. Surse din cadrul Romsilva ne-au declarat ca, potrivit Planului de management al Parcului Natural Bucegi, Regele ar fi primit in urma deciziei de retrocedare si suprafete de teren forestier care ar fi facut parte din Domeniul Coroanei. "In unitatea Azuga-Valea Cerbului padurile au apartinut in trecut Casei Autonome a Padurilor Statului si obstii locuitorilor din Busteni", se arata in documentul Planului de management intocmit de Romsilva.
Avocatul Regelui Mihai, Adrian Vasiliu, a tinut sa demonteze aceste acuze: "La dosarul de retrocedare au fost introduse, ca acte ce probeaza proprietatea fostului suveran, Cartea de hotarnicie a mosiei Sinaia-Busteni-Azuga-Predeal, din anul 1938, Testamentul Regelui Carol l, testamentul Regelui Ferdinand, Inventarul mosiei Sinaia-Azuga-Predeal din 1938, Legea 615/1941 privind proprietatile Regelui, Decretul 38/1948 de inventariere a bunurilor Regelui expropriate de statul comunist, Jurnalul Consiliului de Ministri 905/1948, care consfintea confiscarea proprietatilor fostului suveran". Adrian Vasiliu ne-a declarat ca "Regele nu a cerut inapoi decat ce a avut si statul comunist le-a confiscat": "Exista un inventar clar al proprietatilor expropriate de comunisti, care au prezentat bunurile ce au apartinut Regelui. Aici se facea o diferenta clara intre bunurile personale si cele care au fost ale statului, dar administrate de Casa Regala". El a dat drept exemplu cazul Busteni, unde apar cele mai mari confuzii legate de Domeniul Regal si Domeniul Coroanei. Aici, sustine Vasiliu, Regele a revendicat Jepii Mari si Jepii Mici, "unde documentele vorbesc clar de Domeniul Regal", dar nu a cerut si zona Caraiman, "unde a fost Domeniul Coroanei, proprietate a statului".

Primaria Busteni il da in judecata pe Regele Mihai
In acelasi timp, Regele Mihai a intrat in conflict juridic si cu Primaria Busteni. Divergentele au aparut in privinta a 306 hectare in zona Zamorei. Primarul Emanoil Savin sustine ca primaria a fost improprietarita, in anii 1919-1923, cu 306 ha de padure din proprietatile Regelui, "in interesul comunitatii, pentru lemne de foc". "Toate documentele pe care le avem sustin faptul ca aceste suprafete au ramas in proprietatea primariei pana in 1948, cand a avut loc nationalizarea", ne-a specificat edilul din Busteni. Insa cele 306 ha au fost retrocedate regelui, la solicitarea acestuia. Savin ne-a spus ca va introduce o actiune in instanta impotriva Comisiei Judetene Prahova de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru recuperarea bunurilor. "Nu s-a tinut cont de punctul nostru de vedere, nu am fost consultati, nu ne-a intrebat nimeni", ne-a spus edilul din Busteni.
In schimb, avocatul Regelui, Adrian Vasiliu, ne-a declarat ca punctul de vedere al primariei nu sta in picioare. "Potrivit actului de expropriere, suprafata de padure in litigiu a fost prevazuta ca sa fie defrisata numai daca se obtinea autorizatia. Lucru care nu s-a infaptuit. In realitate, exproprierea nu a mai avut loc, pentru ca autorizatia nu a fost obtinuta. Padurea nu a mai fost defrisata, fiind inscrisa ca teren cu vegetatie forestiera. In 1927, intreaga suprafata de padure de pe muntele Cumpatu era prevazuta ca apartinand mosiei Regelui. Chiar o hotarare a instantei din Azuga a decis ca padurea sa se intoarca in proprietatea regelui", a precizat Adrian Vasiliu.

Infrastructura Vaii Prahovei, in proprietatea Casei Regale
Directorul ADS Prahova a acuzat Comisia judeteana ca a retrocedat toate bunurile imobile aflate pe teritoriul padurilor retrocedate Regelui. "Toate constructiile aflate pe domeniul Sinaia-Busteni-Azuga au fost date in proprietatea Regelui. Acestea nu au fost ale fostului Suveran. Cele mai multe au fost construite dupa 1948", a precizat Oproescu. Potrivit hotararii de retrocedare, Regele a primit in proprietate toate mijloacele fixe aflate pe teritoriul retrocedat: cabane, cantoane, refugii, ocoale silvice, drumuri auto forestiere, poduri, podete, aductiuni de apa, conducte de alimentare, bazine de peste. Valoarea de inventar a mijloacelor fixe date in proprietatea Regelui se ridica la peste 3 milioane RON, insemnand peste un milion de euro. Potrivit specialistilor, valoarea "pe teren" se poate ridica la sume mult mai mari, aproape un miliard de euro. "Se tine cont de valoarea terenurilor si a imobilelor din zona, de importanta drumurilor de acces spre zone turistice de mare valoare", ne-au declarat surse autorizate din domeniul imobiliar. De exemplu, la Azuga, Regele a primit Cabana Cerbului, Cabana Valea Grecului, conducte de alimentare cu apa, sapte cantoane, un bazin pastravarie, trei grajduri. Tot in Azuga, fostul suveran a intrat in proprietatea drumului de acces spre Peles, a mai multor drumuri forestiere din zonele Valea Stanii, Valea Marului, Lacul Rosu, Valea Seaca, Valea Rece, Pietricica, Zamora, precum si a drumului forestier dintre Predeal si Azuga. La Sinaia, Regele Mihai a primit toate drumurile de acces spre Peles si Pelisor, podurile care duc la cele doua castele, drumurile forestiere din Valea Urlatorii, Valea Babei, trei cantoane din zona Pelesului, doua din zona Gura Padurii. Totodata, Regele a mai primit la Poiana tapului un imobil pe strada Independentei, imobil care era amplasat "in fondul forestier national si evidentiat in Amenajamentul Ocolului Silvic Sinaia", dupa cum se arata in actele comisiei de retrocedare. Surse din cadrul Ocolului silvic Sinaia si-au exprimat nemultumirea fata de cedarea in proprietatea Regelui a infrastructurii din intreaga zona turistica a Vaii Prahovei. "Este vorba de bunuri de interes turistic, cu caracter public. Toate drumurile de acces spre zone turistice au fost cedate. Daca Regele pune bariera la intrarea pe drumul spre Peles? Nu mai este drum public, ci privat. Daca se pune bariera la conductele de apa care alimenteaza toata zona?", si-au exprimat nemultumirile sursele mentionate.
Avocatul Regelui ne-a declarat ca mijloacele fixe din zonele retrocedate reprezinta "o compensatie pentru exproprierile facute, pentru ca atatia ani fostul suveran nu a putut beneficia de bunurile sale". Acesta ne-a precizat ca Legea 247 prevede posibilitatea acordarii de compensatii prin trecerea in proprietatea celui deposedat a mijloacelor fixe de pe terenurile restituite.

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.