» R.: Si mai aveti o firma?
M.M.: Am. Am mai multe firme.

» R.: Cu care veniti cu contraoferte?
M.M.: Exact, cu contraoferte. Dar daca doriti cu incredintare directa…

» R.: Consilierii sunt ai lui.
M.M.: Asta este bine.

» R.: Din 15 consilieri, primarul are zece.
M.M.: Deci asta este.

Dupa ce am batut palma, am stabilit clar care sunt cotele ce revin fiecaruia dintre parteneri. Astfel, din cei 50.000 euro care pe hartie ar fi aparut ca investitie in parc, 10.000 euro ar fi ajuns la primar, sub forma unui comision neoficial, iar 10.000 euro – noua, in calitate de intermediari. Lui Marian Mechenici ii ramaneau 30.000 euro, din care acesta spera sa retina aproximativ o treime ca profit.

M.M.: Acum, sa vorbim asa. Dumneavoastra spuneti cat bagam din banii astia si restul impartim.

» R.: 30.000 euro sa bagam si 20.000 sa impartim. E OK?
M.M.: De acord, de acord.

» R.:  In rest, cum se face, tot asa? La ceilalti cum ati lasat?
M.M.: Dom’le, eu am lucrat intre 15 si 25%.

"Urmatorul a umflat preturile"
Mechenici a acumulat cunostinte despre afacerile cu statul si din participari la alte licitatii organizate de institutii publice, dupa cum singur a recunoscut.

M.M.: Sa stiti ca eu am prins Primaria Craiova. Am avut si preturi bune si am fost si serios. Am avut un contract de un miliard si vreo 400.000. Urmatorul dupa mine a cerut trei miliarde jumatate. Adica peste jumate.

» R.: Si acolo ati luat pe bune, sa inteleg?
M.M.: Da. Acolo a fost pe cinstite. Nu am avut ce sa fac.

» R.: Si ati pierdut?
M.M.: Pana la urma, am castigat, am castigat un miliard. Urmatorul a umflat preturile. Bine, de ce le-a umflat n-am stiut atunci, fiind incepator.

» R.: A dat spaga mult dincolo (la primarie – n.r.), nu?
M.M.: Probabil ca dadea si el la randul lui. Bine, si eu am dat.

Mecanismul dezvaluit de Romania libera arata, pe de o parte, de ce lucrarile publice sunt atat de scumpe si, pe de alta parte, de unde provin averile imense ale multor bugetari care pretind ca traiesc doar din salariu. Noi am sustinut in demersul nostru ca vrem sa facem doar un parc intr-o comuna din Teleorman. Ganditi-va insa la ce sume am fi ajuns daca intermediam constructia unei autostrazi!

» Crosa de golf s-a transformat in tarnacop
Cu ocazia acestei investigatii, realizata sub acoperire, am reusit sa aflam ca "minerii" plantati in sectorul 4 al Capitalei la initiativa primarului Cristian Piedone ascund un secret. Valentin Neagu, director general al Eco Horticultura, ne-a explicat ca la origine acestia au fost jucatori de golf. "Cand am mers in Italia sa luam plante, am cerut mineri, dar aia nu aveau mineri. Asa ca am luat jucatori de golf. Am modificat crosa aia, ca el de fapt vroia sa dea asa cu crosa, si l-am facut miner", povesteste Valentin Neagu. Crosa italiana a devenit tarnacop romanesc.