Arpfarm: Importatorul se scuză
Societatea Arpfarm, importatorul „Capsulei de slăbit", susține că produsele cu sibutramină ar fi, de fapt, contrafăcute. „Anul trecut au existat antecedente în care un așa-zis importator al «Capsulei de slăbit» a introdus pe piață copii ale produsului nostru, s-au făcut descinderi, s-a deschis un dosar penal, s-a constatat că doar acele produse conțineau subitramină. Până la soluționarea dosarului nu putem face nici un comentariu", a precizat
Larisa Poenaru, din cadrul Arpfarm. Aceasta susține că există o explicație pentru faptul că mai sunt în farmacii cutii cu „Capsula de slăbit" care conțin sibutramină. „Nu s-a cunoscut cantitatea introdusă de falsul importator pe piață și atunci au mai scăpat", a precizat Larisa Poenaru.
Reacție: Autoritățile afirmă că au retras loturile cu probleme
Deși Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a răspuns printr-o adresă că sibutramina este total interzisă în suplimentele alimentare și se poate obține doar cu rețetă specială, reporterii României libere au putut cumpăra două cutii, la liber, de la primele două farmacii ieșite în cale. Asta, deși conducerea ANSVSA ne-a declarat că demarase deja „retragerea și punerea sub sechestru a loturilor confirmate că au în compoziție o substanță neautorizată".
În cifre: Piață de 65 milioane euro
65 milioane euro a constituit piața suplimentelor alimentare din România în 2008. Ritmul de creștere a fost de 15-20% în ultimii ani, potrivit revistei Pharma Business.
3 euro pe cap de locuitor reprezintă consumul de suplimente alimentare în România. În Cehia media consumului este între 7 și 8 euro pe locuitor, anual. În statele vestice ale Uniunii Europene consumul de suplimente ajunge la 25 euro pe cap de locuitor.
2 milioane euro reprezintă piața pastilelor de slăbit.
Bruxelles:Medicamente respinse național, dar aprobate european
Statutul „medicamentelor pentru slăbit" este o perfectă ilustrare a confuziei juridice care poate rezulta atunci când legislația europeană e folosită împotriva legislațiilor naționale. În multe cazuri, chiar dacă fiecare substanță ce intră în compoziția pastilelor pentru slăbit poate fi folosită în mod legal, nu a fost, în schimb, suficient testat efectul pe termen lung al coctailului oferit la vânzare ca o soluție-miracol. Un exemplu este „pilula de slăbit Alli", comercializată în Europa de firma GlaxoSmithKline (GSK). În Franța, de pildă, unde „Alli" a fost lansată, la prețul de 60 euro cutia, în urma unei campanii publicitare care a costat 3 milioane euro, autoritățile sanitare naționale, ca și majoritatea experților, se pronunțaseră împotriva comercializării libere a acestui medicament vândut ca și cum ar fi un banal supliment de vitamine. GSK a reușit însă să treacă dincolo de legea franceză folosindu-se în mod foarte abil de legislația europeană. GSK a făcut lobby intens la Bruxelles, obținând acordul unei majorități a celor 27 de țări membre ale UE. Într-o asemenea situație, legislația europeană primează asupra celei naționale, astfel încât „medicamentul-minune" a fost introdus anul trecut cu mare tam-tam și în țările care se opuneau comercializării lui (Franța, Benelux, Spania).




