În 1991, când Institutul de Astronomie al Academiei scotea la mezat un post de astronom asistent, Ovidiu Văduvescu credea că l-a apucat pe Dumnezeu de-un picior. Făcuse facultatea de matematică cu acest vis în cap. Realitatea l-a adus cu picioarele pe pământ: "Vreme de 6 ani am fost astronom in Romania unde am terminat un doctorat in astronomie insa din pacate salariul meu "academic" nu a depasit niciodata echivalentul a 50 de euro pe lună. Sătul să mai stau în chirie în gazdă, de viaţa din ce în ce mai scumpă, de lipsa totală de investiţii pentru ştiinţă-(n.r. Academia Română operează cu două telescoape minuscule vechi de peste 50 de ani), în 1997 am emigrat in Canada cu numai vreo 2000 de dolari in buzunar însă cu o educatie solida in cap si un vis pentru o viata mai buna". Piaţa joburilor de astronom fiind una extrem de restrânsă, în primii trei ani doctorul în astronomie Ovidiu Văduvescu şi-a câştigat pâinea lucrând ca programator la două firme IT. Dar nu s-a lăsat: "Cu gandul inca la stele, in 2000 am decis sa incep al doilea doctorat in astrofizica la Universitatea York din Toronto, pe care l-am terminat dupa 5 ani in care am fost bucuros sa observ la doua din marile observatoare ale lumii (in Mexic si Hawaii) si sa predau astronomie la plata cu ora ca profesor la un colegiu din Toronto".

În 2006, a plecat cu o bursă de studii postdoctorale la o universitate din Africa de Sud, urmat de un contract în Chile, având şansa să studieze bolta cerească la celebrele observatoare americane (Tololo, Campanas), europene (ESO La Silla, Paranal) si internationale (Gemini, ALMA). În paralel a primit a doua bursă postdoctorală şi postul de profesor la o universitate intr-un oras prafuit din desertul Atacama. După ce a făcut observaţii la 20 de telescoape ale lumii, amplasate pe patru continente şi două insule, din 2008 Ovidiu Văduvescu e singurul astronom român rezident la unul din marile telescoape ale planetei. E vorba de instrumentul William Herschel (cu oglinda primara de 4.2 metri în diametru) în valoare de 40 milioane de euro, care a fost până anul trecut cel mai mare telescop din Europa.

Savant în paradis

Telescoapele observatorului britanico-olandezo-spaniol Isaac Newton Group (ING) unde lucrează Ovidiu Văduvescu sunt amplasate deasupra plafonului de nori, la altitudinea de 2400 de metri pe insula tropicală cu bananieri "La Palma" (supranumită şi La Isla Bonita- trad. Insula Frumoasă), din arhipelagul Canarelor. Pe insulă se află şi cel mai mare crater vulcanic din lume, "Caldera de la Taburiente", care are 9 kilometri în diametru şi o adîncime de 770 metri. Telescoapele şi instrumentele de măsură montate pe ele sunt atât de complexe, încât o singură noapte de observaţie implică cheltuieli operaţionale de circa 10.000 euro, fiind nevoie de 8 astronomi şi 27 de ingineri şi tehnicieni ca să le opereze. Ca astronom de suport şi service Ovidiu lucrează în medie o noapte pe săptămână la cele două telescoape ale ING, iar restul timpului la biroul său de la nivelul mării, unde are "o vedere splendidă spre Atlantic". Bineînţeles, dintr-un asemenea peisaj nu-i putea lipsi soţia, Gabriela. Dacă la asta mai adaugi că salariul unui astronom la un observator de top variază între 2000 şi 6000 euro, tabloul e complet.

"Eclipsa '99", o afacere începută cu 70 de dolari

În 1998 Ovidiu Văduvescu a făcut o pagină web de popularizare a eclipsei totale de soare care urma să aibă loc în România, al cărei link l-a postat pe site-urile frecventate de pasionaţii de eclipse. Urmarea? A fost asaltat de cereri de vizite in Romania din partea turistilor si astronomilor amatori si profesionisti de pe intreg mapamondul încât a fost nevoie să-i pună pe liste de aşteptare: "Mi-am deschis in Toronto mica firma "Total Solar Eclipse 99", in numai 20 de minute si cu numai 70 dolari canadieni si impreuna cu fosta sotie si doi parteneri romani am administrat si organizat din Canada EuRo Eclipsa 99 in Romania, prin care am oferit 7 pachete astro-turistice diferite, aducand in tara mea natala aproape 200 de astronomi si turisti din 15 tari, intre care si mai multe celebritati "vanatori" de eclipse. Am fost a 3-a organizatie ca numar de turisti straini adusi la eclipsa. Comparativ, guvernul a cheltuit 1 milion de dolari pentru o reclama inceputa prea tarziu, facand o pagina web "oficiala" cu doar trei luni inaintea eclipsei, pagină ce continea mai nimic, trambitand ca vor aduce in tara peste 1 milion de turisti, al caror numar real total s-a ridicat la doar vreo 2000".

Identifică asteroizii potenţial periculoşi pentru Terra

Acum 4 ani, împreuna cu un astronom de origine română, dr. Mirel Birlan, Ovidiu a creat la Paris programul EURONEAR (European Near Earth Asteroid Research) pentru a studia corpurile ceresti a căror orbită se intersectează cu cea a Pământului. În prezent în proiect au fost cooptaţi peste 50 de astronomi de la 15 institute din 8 ţări, care au reuşit studierea a 200 de asteroizi potenţial periculoşi pentru Pământ: "Ca realizare colaterală, noi am descoperit şi peste 500 de noi asteroizi care nu se intersectează cu orbita Terrei, devenind astfel primii romani descoperitori de asteroizi. E vorba de o echipă alcătuită in majoritate din amatori si studenti români pe care eu i-am adus să facă observaţii la telescoapele din Canare şi în Chile".