» In anul 1949, horincarul satului maramuresean Chechis a fost infierat de activistii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej si inscris in "Tabelul nominal de chiaburi domiciliati in comuna Dumbravita", dosarul 1/1949 (fila 85). Documentul a fost depus la Sfatul Popular al Raionului somcuta Mare, sectia Secretariat.

» Omul a fost declarat chiabur pentru ca detinea un "cazan traditional de fiert rachiu, prin care exploata taranimea muncitoare" din comuna Dumbravita. De atunci a trecut aproape o jumatate de secol, timp in care mult infieratul cazan a continuat sa functioneze.

Pentru a-l aduce pe maramureseanul Ioan Bondre pe calea cea dreapta, comunistii i-au confiscat obiectul pierzaniei – cazanul –, dar... au continuat sa-l foloseasca ei in acelasi scop. Astazi chechisenii spun: "De tate o reusit sa ne dezvete Ciuma (n.red. – comunismul), numa’ de horinca-n veci!". Oamenii din depresiunea Chechiselului s-au descurcat cu ce au avut: din grau si porumb, rod pe care il depozitau in gabanase construite din barne si acoperite cu goz (paie de grau), din cultura napului si din "poame" (fructe – pere, cirese, mere si prune), din care fabricau horinca.

Rascumparat cu 40.000 de lei noi
La aproape o jumatate de secol de la rechizitionarea cazanului de horinca din satul Chechis, acesta, usor modificat, continua sa produca trei din cele patru bauturi traditionale dublu distilate atestate in Maramures. Dintr-un motiv mai degraba sentimental, dupa ’90 nepoata batranului Bondre a reusit sa recupereze cazanul, dupa ce a dovedit, prin documentul recuperat din arhivele vremii, faptul ca proprietarul de drept al acestuia a fost bunicul si dupa ce l-a rascumparat (!) de la stat cu suma de 40.000 de lei.

Astazi, cazanul horincarului-chiabur face parte din cea mai mare distilerie traditionala maramureseana, cea care produce o treime din bauturile atestate ca fiind traditionale. Directorul distileriei traditionale "Voica", Teofil Tremisan, sotul nepoatei batranului horincar, a explicat ca, de fapt, Bondre era doar un taran ceva mai instarit, care le dadea posibilitatea consatenilor sa-si fiarba palinca la el in cazan, in schimbul uiumului (cota-parte pe care o prelua cazangiul, obicei pastrat si astazi in satele maramuresene). "Dupa ce l-au deposedat de cazan, comunistii l-au angajat pe ginerele batranului sa presteze servicii pentru ei, in acelasi domeniu, in schimbul unei sume infime. Practic, omul devenise chiabur cu acte in regula", isi aminteste Tremisan.

Comunistii il trimiteau pe ginerele horincarului in mai multe comune unde infiintau horincii mobile: "A fost cu cazanul prin Grosi, prin Plopis, pe la Ocolis, in mai multe comune. Unde ziceau comunistii, acolo mergea. Pe atunci, horinciile nu erau stabile, se circula in functie de locasul in care se gasea apa buna sau de productia de fructe. Toata productia de horinca era data la stat, iar horincarul primea un salariu mizer pentru munca prestata. Colectivizarea a fost dramatica pentru palincari. Toti cei care au avut cazan s-au supus comunistilor si au lucrat pentru ei, doar pentru a-si proteja pretiosul obiect", a mai povestit Tremisan.

"Producem trei sortimente 100% naturale"
Astazi, pe langa vechiul si incercatul cazan al lui Bondre, usor modificat, Distileria "Voica" mai detine alte trei cazane si produce trei sortimente de palinca atestate ca fiind produse traditionale. "Avem patru cazane, trei de distilare si unul de redistilare. Toate cazanele noastre sunt facute din cupru, de cazangii traditionali din zona Lapusului si Chioarului.

Producem trei sortimente 100% naturale, atestate ca traditionale: horinca de Chechis de prune, palinca de Chechis de mere si palinca de Chechis de pere. Am continuat reteta traditionala a familiei", a explicat Tremisan. Mostenitorii batranului horincar Bondre au pastrat inclusiv forma de prezentare a sticlelor, una specifica locului, protejand-o cu un ornament de impletituri din rachita. Fructele le achizitioneaza de la fermele pomicole din Lapusel si somcuta Mare, iar uiumul il iau de la taranii din zona. Intr-un an bun, "asa cum se arata si 2008", Distileria "Voica" poate produce pana la 10.000 de litri de palinca traditionala maramureseana. Toate horincile sunt dublu distilate, pana au 50 de grade tarie, iar rachiul este produs la "doar" 38 de grade.

"Am reusit sa implementam si sistemul de management al calitatii, ISO 9001, si sa ne vindem productia in magazinele de specialitate din toata tara si intr-un lant de supermarketuri. Producem trei sortimente 100% naturale si speram ca in viitorul apropiat sa ajungem in magazinele de specialitate de pe piata europeana", a mai precizat Tremisan. Un litru de horinca de Maramures produsa de Distileria "Voica" ajunge si la 84 de lei, in functie de locul de comercializare. Pe internet, horincile marca Distileria "Voica" se vand cu 21 de lei in sticle de 0,2 l sau cu 40 de lei in sticle de 0,5 l.

» Patru horinci traditionale de Maramures
Directorul adjunct al Directiei Agricole Maramures, Cornel Maries, spune ca in Maramures doar patru bauturi dublu distilate din fructe sunt autorizate ca produse traditionale: cele trei bauturi produse de Distileria "Voica" si un sortiment care a fost denumit generic "Horinca de Maramures". "Horinca de Maramures este produsa de un grup de horincari, aproximativ 150 de oameni care fac bautura sub egida Asociatiei producatorilor de Horinca din Maramures", a explicat Maries.