De peste un an de zile, cateva sute de familii, in marea lor majoritate etnici romi, agaseaza cetatenii din tara fiordurilor cu asa-numitele infractiuni "de vitrina": cersetoria si inselaciunile cu produse contrafacute. Daca in urma cu doi ani la Oslo, in capitala Norvegiei, exista un singur etnic rom care canta cu acordeonul in zona portului, acum romii canta nestingheriti in curtea regelui Harald al V-lea. Iar in Stavanger, alti etnici romi cu pasapoarte romanesti vand tot felul de bijuterii din alama drept aur de calitate. Pe artera principala a capitalei norvegiene te intampina o multime pestrita de florarese ambulante din Romania, multime garnisita cu "ginitori" care le tin "tira" vanzatoarelor.

Daca in urma cu doi ani la oslo, in capitala Norvegiei, exista un singur etnic rom care canta cu acordeonul in zona portului, acum romii canta nestingheriti in curtea regelui Harald al V-lea. Iar in Stavanger – cel mai mare port la Marea Nordului – alti etnici romi cu pasapoarte romanesti vand tot felul de bijuterii din alama drept aur curat.
Pe artera principala a frumoasei capitale norvegiene, Karl Johans Gate, te intampina o multime pestrita de florarese ambulante din Romania, multime garnisita cu "ginitori" care le tin "tira" florareselor itinerante. Rolul "ginitorilor" este acela de a da alarma atunci cand se apropie vreun echipaj de politie. Floraresele iti infig in fata un trandafir sau trei ambalati in celofan, dupa cat de bine imbracat te vad, si-ti cer imperativ "tuenti croun" (n. red. – 20 de coroane, adica 2,5 euro). Vai de cel care nu accepta targul, este bestelit in toate modurile pe strada sau pe terasa, unde sta la o bere! Mai intai, intr-o italiana aproximativa, iar in final, in romanes si romaneste. Altele tipa cat le tin plamanii dintr-un fel de tignale care scot sunete onomatopeice sau care imita diferite pasari, pentru a demonstra astfel calitatile "tuflicilor" expuse spre vanzare. Aceasta parte de balci de Dambovita poate fi admirata in toata splendoarea sa din statia centrala Jernbanetorget pe toata Karl Johans Gate pana la intrarea in Palatul Regal, cu ramificatii spre port sau spre zona bancilor.

Palatul Regal norvegian a fost finalizat in anul 1860 de catre fondatorul dinastiei Christian I. De altfel, la origine Oslo s-a numit Christiania. Resedinta monarhului Norvegiei se poate vizita contra sumei de 100 de coroane si nu este voie sa fotografiezi sau sa filmezi nimic din interior. In exterior impresionanta este, mai ales, ceremonia de schimbare a garzii regale, dar si faptul ca pe cateva sute de hectare de pajiste supusii suveranului nordic fac lucruri greu de imaginat pentru cetatenii unei capitale din centrul Europei. Unii stau la plaja sau picnic, altii se imbaiaza in cele doua lacuri, iar altii iau masa pe iarba proaspat tunsa chiar sub geamul cabinetului de lucru al monarhului viking. Dar chiar la intrarea in curtea palatului te intampina un etnic rom care intoneaza la acordeon "Valurile Dunarii". Intrebat in engleza de unde vine, omul ne-a spus ca e "from Moldavia". Pe celalalt trotuar statea chircita la umbra unui lampadar, tinand un pahar de carton in mana, consoarta "moldavianului". "Ghiv mi croun, ghiv mi croun!", spunea moldoveanca ce s-a recomandat a fi din… Buzau!

Expulzati pentru ca au scos copii la cersit

In cartierul bancherilor abunda smenarii si cersetorii care se vad de la o posta ca vin din Romania. O cersetoare era flancata de doi smenari care m-au luat repede la intrebari de ce-i fotografiez. De altfel, romanii stabiliti definitiv in Norvegia, 1.500 la numar, au mari probleme cu norvegienii care-i persifleaza ori de cate ori au ocazia. Intr-o prima faza, romii veniti cu vapoarele din Marea Britanie sau Danemarca in porturile norvegiene Bergen sau Stavanger au incercat sa scoata copii si persoane cu handicap la cersit pe strada. Au fost repede expulzati pentru ca urmasii vikingilor sunt extrem de sensibili la exploatarea copiilor si a persoanelor cu nevoi speciale. Dar chiar in centrul Stavangerului aveam sa vad mai multe femei de etnie roma care imbiau trecatorii cu ghiuluri si lanturi din aur care se vedeau de la o posta ca sunt din tabla galbena sau alama. "Tuenti croun, pliz", oferea femeia norvegienilor naivi bijuteriile drept veritabile. In mai putin de zece minute, cele trei vanzatoare de biju-uri au fost luate pe sus de o masina pe care scria "Politi".

"Italienii", ocupati cu "culesul" plasmelor
Toata zona de fiorduri din centrul si vestul tarii de la Geilo spre Eidfjord si la sud de Hardangervida este plina de popasuri plasate la malul lacurilor glaciare, marine sau ale raurilor. Hardangervida este cel mai inalt podis locuit din Europa, cu o inaltime de 1.690 metri. Aici sunt ghetari si zapada pe tot timpul verii si de aici sunt alimentate toate cascadele superbe care curg spre Hardangerfjord pana la Odda si Rordal. Locuri de o frumusete ce-ti taie respiratia. Intr-un astfel de popas, la Bjerkreim, dotat cu cateva cabane, cu loc de campare pentru rulote si corturi, m-am intalnit cu trei tineri care au coborat dintr-o masina cu numere de Italia. Cei trei vorbeau romaneste, iar la telefon unul dintre acestia tipa la un "partener" sa nu-i mai fure din plasme, ca-l face tocana cand se intoarce din periplul prin fiorduri. "Ba, baiatule, nu vreau sa te mutilez aici la Polu Nord. Nu mai umbla in plasmele mele, ca te tai!", i-a replicat "italianul" unui confrate in ale "culesului" de plasme. In cabana in care am innoptat trona pe perete poza pescarului Linn Lielssen, cu un pastrav de 87 de cm si-n greutate de 6,6 kg, prins pe 8.09.1994 in raul din spatele cabanei.

Infractiuni

» Traficanti de droguri romani

Cand am ajuns in Norvegia, mass-media era plina de o dezbatere pe tema a doi romani prinsi in aeroport cu o cantitate impresionanta de droguri de mare risc asupra lor. Barbatul a dat de banuit inca din avion, cand a vomitat de mai multe ori, avand si ochii rosii si iesiti din orbite. Femeia facea parte din aceeasi retea, iar cei doi nu stiau unul de altul. Ion G. transporta drogurile in bile de cauciuc ascunse in stomac, una dintre acestea se sparsese, iar cocaina ii intrase direct in sange. Femeia, Gina T., purta bilele de cauciuc umplute cu cocaina ascunse in vagin, ea fiind gravida. Nelinistea si tulburarea ce i se citeau pe fata au dus la depistarea sa. Toata opinia publica norvegiana le plangea de mila celor doi. Nordicii ii compatimeau la unison pe conationalii nostri pentru faptul ca "romanii se stie ca sunt saraci, au facut-o de nevoie! Adevaratii vinovati sunt capii retelei!".