În schimb, el încurajează bucătarii tineri să plece în străinătate. Spune că ştie un cuplu de bucătari care, lucrând de 6 ani în Anglia, a ajuns aibă un venit cumulat de 45.000 de euro pe an.
Într-o situaţie în oglindă, un bucătar străin poate să câştige în România şi 10.000 de euro pe lună. Cel puţin aşa spune Marius Chiper, administratorul restaurantului Bon Bouche, din Centrul Istoric al Capitalei.
„Barcangiul" din Centrul Vechi
Astfel de pretenţii financiare l-au făcut să se orienteze către un „barcangiu", aşa cum îşi zic între ei bucătarii români care au lucrat pe vase de croazieră. Lucru pe care l-am aflat chiar de la personajul cu pricina, Ioan Şuşală, 31 de ani, bucătarul-şef al restaurantului. „În străinătate găseşti un alt sistem, o altă mentalitate. Venind înapoi în ţară am văzut la muţi bucătari delăsare şi indisciplină. Întârzie la lucru, fumează în bucătărie sau bagă mâna în mâncare când degustă. Asta e ciobănie", spune Johnny, aşa cum se recomandă.
E un tip mărunt, dar vivace, care nu se fereşte să vorbească şi despre minusurile experienţei de afară. Un exemplu: „Am întâlnit pe unde am lucrat şi bucătari beţivi sau care se relaxau cu marijuana. Eu am stat 4 ani în Anglia şi am simţit acolo o discriminare faţă de români, în sensul că nu poţi să avansezi peste un anumit nivel". Dar Johnny s-a întors în ţară, în primul rând, pentru că nu mai făcea faţă, financiar, să-şi întreţină familia şi să suporte cheltuielile pentru chirie şi maşină.
Familie de bucătari
Ajuns la Bon-Bouche cu aproape o jumătate de an în urmă, s-a pus în mişcare în stilul despre care spune că îl caracterizează: stă la serviciu 10-12 ore pe zi, caută constant pe internet furnizori pentru produsele pe care nu le găseşte în ţară şi se străduieşte mereu să obţină cel mai bun echilibru calitate-preţ pentru produsele din meniu.
„Trebuie să pui pasiune în meseria asta. Eu aşa fac pentru că mă trag dintr-o familie de bucătari. Mama, tata, fratele, sora, bunica, toţi lucrează în branşă", spune Johnny, care îşi aduce aminte că încă de pe la 11-12 ani pregătea mazăre alături de mama sa.
„Fac cel mai bun desert"
Acum, după 14 ani de experienţă, jumătate petrecuţi în Occident, a ajuns să se dueleze cu alţi bucătari în preparate preţioase. „Eu fac cel mai bun moelleux au chocolat din oraş. Am stat trei luni să ajung la reţeta actuală. Totul e cum combini gramajul la lapte, ouă, ciocolată. Mai mult nu spun că nu vreau să copieze alţii. Dacă ei zic că fac un moelleux mai bun e ofertă mincinoasă", se înfoaie Johnny.
Totuşi, nu e de glumă cu mândria profesională a bucătarului. „Eu îmi tratez fiecare client la fel de serios, dar nu-mi plac ăia care vin şi-mi spun ce să le pun în salate. Păi eu nu fac jumătăţi de porţii. Ofer cea mai bună calitate, dar clientul trebuie să accepte aşa cum pregătesc eu. Nu fac compromisuri", tranşează Ioan Şuşală.
Conchide însă într-un fel care îl creionează mai degrabă ca un tip serios, decât ca un ins bombastic: „Încer să-mi fac un renume. Să mor pe meseria asta, cum se zice".
RECOMANDARE
Petrişor Tănase: „Eu am zis de o mie de ori că-mi place cel mai mult mâncarea românească de gutui. De asemenea, mănânc cu plăcere ciorbă rădăuţeană sau iepure cu smochine".
Marius Băeşu: „Mie îmi place bucătăria mexicană. Burritos, spre exemplu. O lipie în care se rulează carne tocată de vită sau carne de pui, apoi legume de grădină, smântână şi pastă de avocado. Are avantajul că toate ingredientele sunt proaspete".
Ioan Şuşală: „Lup de mare cu salată călduţă de feniculi şi sos Viérge. Lupul de mare e bibanul. Se mai pun lângă şi portocale, pentru o tentă exotică. E o mâncare lejeră care poate fi combinată cu vinul alb".
GASTRONOMIE
Petrişor Tănase: „Eu zic că românul ştie să mănânce, numai că nu ştie valoarea produselor. E consumerist, în loc să ia două pâini, ia trei. Însă îmi place tradiţia culinară românească. Noi suntem daci, ne-am obişnuit să mâncăm la jar. Mâncăm fripturi, asta e a noastră. Ne creşte colesterolul? Nu, pentru că ştim să bem şi o ţuică sau un vin la masă. Cui nu-i place asta la români să nu vină aici".
Marius Băeşu: „Românul mănâncă până se îmbolnăveşte, nu ştie să se alimenteze sănătos. În plus, nu serveşte decât ce ştie de la mama acasă. Sunt unii care nici nu gustă pastele, pentru că spun că-s sătui de conductele din armată. Vor doar mici şi ciorbă de burtă".
Ioan Şuşală: „Bucătăria românească e încă în comunism. La multe restaurante se fură la cântar, iar bucătarilor trebuie să le bagi cu ciocanul în cap regulile de bună purtare".




