Satul Prislop, comuna Răşinari, judeţul Sibiu, numără vreo 300 de suflete. Români sunt doar vreo 15, restul de 95% fiind romi. Aceştia, deşi raportaţi la numărul românilor din acest sat sunt majoritari, nu se consideră romi, ci ţigani „de mătase", iar la ultimul recensământ s-au declarat români. „Noi nu suntem romi, pentru că nu vorbim limba ţigănească. Noi suntem ţigani «de mătase», pentru că noi vorbim doar limba română. Noi nu ştim altă limbă. Aşa că de ce să ne spună nouă romi? Noi ne-am declarat români", ne-a spus Vasile Hanţ, de 42 de ani, liderul romilor din Prislop.

Toţi cei patru copii ai lui Hanţ s-au declarat şi ei tot români, din acelaşi motiv. Un alt rom din Prislop, Ştefan Mărunţelu, 32 de ani, susţine cu ardoare că e român: „La mine în buletin scrie că sunt român, deci român sunt. Romii ştiu limba ţigănească, pe când eu ştiu doar limba română". Spiridon Huşanu, 61 de ani, este unul din cei 15 români neaoşi care trăiesc în Prislop. Fost cioban, el a trebuit să se reprofileze şi să se adapteze traiului printre romii din Prislop. El trăieşte de ani buni, în concubinaj, cu Prediţa Hanţ, mama liderului romilor din Prislop. „M-am adaptat traiului de aici. Trăiesc la fel ca toţi. Pe lângă pensie, mai am calul, căruţa şi mă descurc", spune Spiridon Huşanu.

Situaţia din Prislop nu e un caz singular

Iulian Preda, consilierul pe romi al prefectului judeţului Sibiu, afirmă că în această zonă există numeroase sate în care romii s-au declarat români la ultimul recensământ. „Oficial, judeţul Sibiu are doar 17.125 de romi, la o populaţie de peste 421.000 de locuitori. Cifra este inexactă, numărul real fiind de cel puţin patru ori mai mare. În satul Roşia, de exemplu, s-au declarat doar doi ca fiind romi, aceştia fiind consilierii romi ai primarului. Restul s-au declarat români", susţine consilierul Iulian Preda.

Nedeclararea i-a costat banii europeni pentru integrare

Romii din Prislop trăiesc de pe o zi pe alta. Singurul lor venit cert este ajutorul social de la primărie. Pe lângă acesta, fiecare se mai descurcă din vânzarea măturilor şi a coşurilor, iarna, şi din comerţul cu afine, mure şi bureţi, vara. O mare problemă în sat a reprezentat-o apa potabilă. Înainte de ultimele alegeri, romilor din Prislop li s-au făcut trei cişmele. „Calitatea apei nu e prea bună şi din cauza asta baiatul meu mai mic s-a îmbolnăvit de hepatită. Lumină în sat s-a pus tot recent, dar numai vreo 6-7 becuri. Drumul a fost pietruit şi cimentuit, dar numai până la intrare în sat. La noi, pe uliţe, tot noroi este", povesteşte Vasile Hanţ. El precizează că, în timpul campaniei electorale li s-au promis foarte multe, „dar totul a rămas la stadiul de promisiuni".

Dana Lupică, şefa Serviciului de Strategie şi Programe din cadrul CJ Sibiu, ne-a declarat că romii din Prislop nu au putut fi ajutaţi din cauza lor. „Marea problemă e că nu apar în evidenţele noastre ca fiind romi. Prin urmare, nu au putut beneficia de banii europeni pentru integrarea romilor. Când depui un proiect spre finanţare îţi trebuie un anumit număr de beneficiari. Drumul acela dintre Răşinari şi Prislop a fost făcut din fonduri PHARE. Într-adevăr, se opreşte la intrarea în sat, pentru că aşa a fost conceput programul", explică Dana Lupică.

Regele Cioabă: „S-au domnit"

Regele romilor (care ocupă şi funcţia de prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Mondiale a Romilor) Florin Cioabă, 55 de ani, se consideră mâhnit de faptul că romii din fieful său s-au declarat români. „Este dureros că acei oameni nu recunosc că sunt romi. Cei care nu-şi recunosc apartenenţa etnică s-au văzut un pic superiori şi s-au domnit. Dacă nu mai merg cu şatra şi acum şi-au construit case, se cred ţigani «de mătase», ceea ce este fals. Toţi suntem la fel", explică Regele Florin Cioabă. El susţine că sunt şi alte cauze pentru care romii au refuzat să-şi recunoască apartenenţa etnică: „Bătrânii au rămas cu trauma Holocaustului, când au fost deportaţi la Bug. Altora, în 1995-1996, li s-au dat foc la case. Alţii au gândit că, probabil, e mai bine să nu se declare romi, de frică să nu fie băgaţi în aceeaşi oală cu cei care comit infracţiuni. E o mare prostie şi eu consider că n-ar trebui să ne fie frică de nimic". Despre romii care nu vorbesc romanes, Regele Cioabă are o explicaţie: „Majoritatea romilor au fost robi mai bine de 500 de ani, perioadă în care boierii le-au interzis să vorbească limba maternă. Cine era prins, i se tăia limba. Doar romii tradiţionali au reuşit să-şi păstreze limba şi tradiţiile. Romii sedentari, au uitat limba pentru că au fost forţaţi. Asta nu înseamnă că nu sunt romi".

„României nu i-ar conveni să aibă 20% romi"