Cine erau „pontangiii"?

Cu teancuri de planuri cadastrale şi schiţe sub braţ sau întinse pe masă, îi găseai la barurile din jurul fiecărei primării din Ilfov. Făceau parte din peisaj. "Noi le ziceam «pontangii» (în DEX există doar "pontagii", care înseamnă persoanele ce informează hoţii unde anume pot da o lovitură). Erau între 2 şi 10 în fiecare comună", povesteşte Ninel Peia, unul dintre proprietarii milionari de agenţii imobiliare din Pipera. "Chiar şi marile companii de consultanţă imobiliară internaţionale apelau la ei să le identifice parcele care să îndeplinească criteriile. Şi Becali a lucrat cu ei. Pontangiii aveau o intuiţie aparte în a-ţi găsi terenul perfect. Mergeau din poartă în poartă, până dădeau de proprietarul cu pricina, pe care-l convingeau: «Bre, nea Ioane, vinde acuma că nu mai primeşti un preţ aşa de bun!». De-aia pontangiul trebuia să fie om de sat, serios, că altfel îl trimitea lumea la plimbare când venea la poartă". Majoritatea câştigau lunar între 5000 şi 10.000 de euro, dar cei mai harnici ajungeau să câştige şi 50.000 la o singură tranzacţie. Firesc, în faţa cârciumei săteşti au început să parcheze numai maşini de lux: "Orgoliile locale şi nevoia de a afişare a nivelului de trai i-au făcut să-şi ia limuzine şi maşini puternice pentru care aveai nevoie să-ţi iei canistra după tine. Îşi ziceau: «Dacă-mi iau maşină, ajung şi eu ca Becali». Ştiu pe unul care timp de 15 ani a mers doar în şlapi şi pantaloni scurţi şi care după ce-a dat de bani umbla numai la costum şi purta pantofi cu talpă de talpă. Cred că dacă mai ţinea piaţa imobiliară li se rafinau gusturile şi lor".
Proprietarii barurilor săteşti au înlocuit Săniuţa şi Unirea de pe rafturi cu sticle de whisky şi lichioruri fine şi au scos scaunele şi mesele vechi, înlocuindu-le cu altele mai moţate. Ninel Peia îşi aminteşte că "într-o vreme, puteai găsi chiar şi trabucuri". După ce criza a pus punct speculei cu terenuri, trabucurile au dispărut şi s-a revenit la mărcile ieftine şi mulţi dintre pontagii au ajuns să-şi vândă maşinile pentru că nu mai au bani de benzină şi unii dintre ei au ajuns chiar zilieri pe la depozite de materiale de construcţii.

„PONTANGIII"
„A apus perioada lor de glorie"

„În ciuda crizei, specia n-a dispărut. Întotdeauna or să existe pontangii, care îţi vând un pont bun, dar n-au nici o firmă şi nu plătesc taxe la stat. Însă cred că perioada de glorie a pontangiilor a apus. Sunt destul de multe agenţii în perioada de faţă. El e un singur individ, al cărui birou e într-o maşină cu care se plimbă pe terenuri. Nu are ce servicii să ofere. N-are nici măcar jurist", explică Ionuţ Butoi, preşedintele filialei Bucureşti a Uniunii Naţionale a Agenţiilor Imobiliare (UNA).

Cum au evoluat tranzacţiile imobiliare

LA NIVEL NAŢIONAL

Anul      Număr tranzacţii imobiliare (ianuarie-iunie)

2007     521.636

2008     484.767

2009     352.518

2010     165.654

PE MUNICIPIUL BUCUREŞTI

Anul      Număr tranzacţii imobiliare (ianuarie-iunie)

2007     103.648

2008      90.590

2009      67.156

2010      31.625

SURSA: UNIUNEA NAŢIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI DIN ROMÂNIA