Profesorul Dan Marinescu, în vârstă de 52 de ani, predă matematica la Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara" din municipiul Hunedoara. Anul 2010 a adus o premieră în cariera sa de trei decenii în învăţământ: cea mai slabă promovare a bacalaureatului la nivel naţional, respectiv 32,31%, la sesiunea din toamnă, înainte de contestaţii. În 2009, numărul celor promovaţi la sesiunea a doua, tot înainte de rezultatul plângerilor, era dublu: 70,32 la sută.

În această toamnă, dintre cei 66.330 de candidaţi înscrişi la sesiunea din toamnă a bacului, 44.749 au fost respinşi, nereuşind să obţină o notă de trecere de minimum 6. Profesorul Marinescu a tot auzit zilele acestea motivele evocate de conducerea ministerului pentru aceste cifre: modificarea structurii examenului (probele de oral şi cea de sport nu contribuie la media finală), o mai bună supraveghere şi eliminarea fraudelor.

„Nu cred că acestea sunt motivele reale. E vorba de un dezinteres la nivel general faţă de învăţătură. Cei care sunt interesaţi acum de învăţătură sunt excepţii. Acum, posesorul unei diplome universitare nu mai reprezintă nimic în societate, poate să o obţină oricine", spune profesorul. Dascălul crede totuşi că aceste cifre ne apropie de normalitate. „În aceste condiţii, nu era normală o promovabilitate de peste 80 la sută la bacalaureat, având în vedere situaţia învăţământului românesc."

Oralul şi sportul „umflau" mediile

Şi reprezentanţii din Ministerul Educaţiei consideră rele­vante pentru nivelul elevilor rezultatele din acest an, dar vin cu alte explicaţii. Supravegherea permisivă de până acum şi notele de la oral şi de la proba sportivă „au umflat" promova­bilitatea la examenul de bacalaureat în anii trecuţi, spun oficialii. În opinia lor, nivelul real al elevilor români este chiar cel reflectat în rezultatele acestui an. „Nu suntem un minister care să dorim un procent foarte mare de promovabilitate la bacalaureat. Dorim poza reală a procesului didactic care se desfăşoară", a transmis secretarul de stat Oana Badea. Numărul mare al celor respinşi are în spate două motive foarte simple, din punctul de vedere al Lilianei Preoteasa, şefa Direcţiei de Învăţământ Preuniversitar din minister.

„A fost o exigenţă sporită în ceea ce priveşte supravegherea şi organizarea şi, sigur, trebuie avut în vedere şi faptul că avem de-a face cu un nou bacalaureat. Anul acesta probele orale au fost înlocuite cu probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale şi nu sunt evaluate cu note, rezultatul nu contribuie la media generală. Media generală se face numai din probele scrise, pentru că notele sunt cuantificabile în funcţie de un barem, nu este prea mult loc de interpretare. La o evaluare orală, notele mai mari se primeau mult mai uşor", astfel detaliază oficialul noile reguli. În ceea ce priveşte rezultatele pe care le preconizează în anii următorii, Lilianei Preoteasa nu-i rămâne decât să spere că „elevii vor şti deja despre ce este vorba, cât de serios este examenul, şi îşi vor da silinţa mai mult".

Ministerul încearcă astfel să le dea de înţeles elevilor că, de acum încolo, le va fi mult mai greu să copieze. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat deja că aceia care vor fi prinşi copiind la bacalaureat nu vor mai putea susţine examenul timp de două sesiuni consecutive. „Vom fi mult mai severi cu tot ceea ce înseamnă fraudare. Cei care vor fi prinşi fraudând nu vor mai putea da bacalaureatul două sesiuni consecutive. Până în septembrie 2012, nu vor mai putea să dea bacalaureatul. De asemenea, va fi posibil ca ONG-uri să fie observatori la anumite examene de la bacalaureat, pentru a asigura o mai mare transparenţă", a continuat ministrul. Întrebat ce se va întâmpla cu profesorii care vor ajuta elevii să fraudeze examenul, Funeriu a ameninţat că  aceştia „nu vor avea niciodată sprijinul sau solidaritatea nimănui din sistem". În plus, liceele cu promovabilitate slabă la bacalaureat vor fi controlate şi monitorizate.

Secretul unei promovabilităţi de 86,71 la sută

Ministrul Daniel Funeriu crede că printre vinovaţii nivelului scăzut al elevilor şi, implicit, ai promovabilităţii reduse, se numără şi reformele lacunare ale foştilor miniştri ai Educaţiei, Andrei Marga şi Ecaterina Andronescu. Cea din urmă, ministru al Educaţiei din 22 decembrie 2008 până pe 1 octombrie 2009 şi între 2001 şi 2003, a organizat unele dintre examenele de bacalaureat cu cea mai mare rată de promovare: 81,47 la sută în 2009, 86,28 la sută în 2001 şi un record al ultimului deceniu în 2002, de 86,71 la sută.  Fostul ministru a explicat pentru România Liberă cum a fost atingerea unei asemenea performanţe.