Comisari europeni la Moşna

Se bate spuma de la smântână. Grăsimea este adunată şi "se dă" în mai multe ape. Numai apă rece. Dacă nu e suficient de rece, se pune gheaţă. "Se scoate zara", ne spune Lavinia Schuster,î n timp ce noi, oaspeţii, îi urmărim mişcările iuţi şi precise. Aproape că nu-ţi vine să crezi cum bulgări de unt răsar ca din senin. Puşi în forme dreptunghiulare. Şi gata untul. Aşa s-a întâmplat şi în 2006, ne povesteşte femeia, când şase comisari europeni au bătut la poarta familiei Schuster. Au vrut înalţii funcţionari ai UE să vadă cum e viaţa rurală de la noi. Şi au privit-o pe Lavinia cum face unt, şi brânză, şi caşcaval. Au stat oaspeţii în bucătărie, la aceeaşi masă la care ne-am aşezat şi noi acum. Au mâncat cu poftă. De nu se mai dădeau plecaţi. "Atunci ne-au zis oficialii europeni că noi, românii, vrem să fim mai catolici decât Papa. Că nu e nicio lege a UE care să le interzică micilor gospodari din România să taie porcul ori să mulgă vaca după tradiţia lor, dacă e vorba de vânzarea directă, fără să ajungă la supermerket cu marfa lor. Eu le-am spus că nu vreau să mă extind. Atunci mi-au răspuns că nu voi avea nicio problemă", rememorează Willy Schuster acele momente. Gazdele noastre prepară zilnic bucate proaspete, cu certificare bio, 70% din clienţi fiind străini. "Mulţi străini s-au stabilit în Transilvania şi ne solicită produse. Sunt restaurante şi diverse festivităţi de unde primim comenzi. Am făcut 2.000 de plăcinte pentru o reuniune", completează Lavinia. Se adaugă mesele cu turişti străini - 20 sau 30 la număr - organizate în curtea familiei Schuster.

Apel european

Deşi ni se spune de ani de zile că viitorul agriculturii stă în exploataţiile pe mari suprafeţe, iată că în 16 martie 2010 a fost depusă la Parlamentul European o "Declaraţie pentru Agricultură şi Alimentaţie", al cărei semnatar este Societatea Civilă Europeană. La această acţiune s-au raliat 42 de asociaţii din România, aflăm de la reprezentanţii "Eco Ruralis". S-a cerut "remodelarea Politicii Agricole Comune", în contextul noii viziuni europene în domeniu, valabilă din 2013. "În ultimii 48 de ani, Politica Agricolă Comună a condus la industrializarea sistemului alimentar, la regimuri alimentare nesănătoase. Uniunea Europeană trebuie să recunoască şi să susţină rolul crucial pe care micile gospodării şi fermele familiale îl au în aprovizionarea cu hrană a populaţiei. Oamenii trebuie să aibă acces la hrană sănătoasă, sigură şi nutritivă. Să fie garantat dreptul cetăţenilor de a-şi defini propriile modele de producţie, distribuţie şi consum alimentar", se arată în acest document.

Statistici

"România e ultima ţară din Europa care mai are ţărani autentici. Şi gospodării mici, în care oamenii îşi cultivă roadele pământului după vechi obiceiuri, în comuniune cu natura. E ceea ce azi se numeşte bio. Transilvania are tradiţia parcelelor de 30 de ari. Gospodăriile tradiţionale ar putea să fie un brand pentru ţara noastră. Dovadă că sunt foarte mulţi străini care vin să ne viziteze, unii dispuşi să lucreze ca voluntari, pentru a simţi viaţa rurală autentică, pe care în Occident au pierdut-o. Pentru ei e ceva deosebit. Din păcate, nu la fel gândesc şi guvernanţii noştri", zice Willy Schuster. O statistică din 2007 a Centrului Român de Politici Europene arăta că în ţara noastră erau la momentul acela 2,6 milioane de gospodării de subzistenţă, fiecare cu cel mult un hectar. "Nu vrem să fim striviţi, ci să spunem Europei că suntem aici", continuă Willy, care crede că o soluţie ar putea fi recunoaşterea meseriei de ţăran, pentru ca apoi să se ajungă la sindicalizarea acestei activităţi şi apărarea drepturilor pentru micii gospodari. Uniţi fiind, ar putea chiar să atragă mai uşor fonduri europene. "Ţăranii români sunt un tezaur al Europei" - e părerea străinilor care mustesc de transpiraţie pe glia noastră. Oare tot aşa gândesc şi românii?!...