Descoperiri in Ardeal care vor schimba cartile de istorie

de Departamentul Corespondenti , 20 septembrie 2008

» Arheologii ardeleni au realizat in ultimele luni o serie de descoperiri care vor schimba manualele de istorie. Printre descoperirile cercetate de ei se numara ultimul refugiu al regelui Decebal ori Capitoliul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Arheologii de la muzeele din Transilvania au reusit sa faca, in ultimele luni, o serie de descoperiri de exceptie. Dupa ce rezultatele cercetarilor de teren vor fi concretizate in studii stiintifice, manualele de istorie vor trebui sa fie modificate si completate. Astfel, arheologii Muzeului National al Unirii din Alba Iulia au inventariat 57 de situri arheologice pe traseele din judetul Alba ale viitoarei autostrazi de pe Culoarul IV Pan-European si ale drumului expres Sebes-Turda. Echipa formata din 10 specialisti, condusa de directorul muzeului Gabriel Rustoiu, a cercetat in luna august aproximativ 143 de kilometri. Practic, la fiecare 2,5 kilometri exista cate un sit arheologic.


Pe parcursul celor 74 de kilometri de drum expres intre Sebes si Turda au iesit la iveala 40 de asezari, complexuri izolate, drumuri romane, necropole, precum si ruinele unei biserici medievale la Miraslau. Traseul drumului expres trece,  de asemenea, prin doua zone clasate de UNESCO, respectiv cel neolitic de la Limba si zona de protectie a vechiului oras Apulum, in zona localitatii Partos, a declarat arheologul Constantin Inel, director-adjunct al Muzeului Unirii. Traseul Culoarului IV Pan-European, pe tronsonul sibot-Miercurea Sibiului, in lungime de aproximativ 40 de kilometri, se intersecteaza cu cel putin 17 situri arheologice. Viitoarea autostrada va trece prin zona de protectie a celui mai important sit neolitic din Romania, cel de la Tartaria.


Cetate preistorica de 78 de hectare la Santana
Una dintre cele mai importante asezari din prima parte a epocii fierului isi dezvaluie secretele cu ajutorul unei investigatii bazate pe campul magnetic al vestigiilor. Astfel, arheologii romani si germani au facut o cercetare magnetometrica la cetatea de pamant hallstattiana de la Santana, din judetul Arad, care a permis identificarea unor structuri preistorice. Desi cetatea este cunoscuta de aproape o jumatate de veac, ea ascunde in continuare multe secrete.
Cetatea de pamant hallstattiana se afla la patru kilometri de orasul Santana, iar suprafata fortificatiei, de forma aproximativ ovala, depaseste 78 hectare. Este vorba de una dintre cele mai mari asezari fortificate din preistorie. Cercetarile au stabilit, mai intai, existenta unei necropole care apartine primei parti a epocii cuprului. Este vorba de cultura Tiszapolgar, circa 4000 i.Hr. Apoi, exista o asezare ce dateaza de la sfarsitul epocii bronzului, adica de la circa 1200 i.Hr., si o fortificatie ridicata la inceputul primei epoci a fierului, ridicate de traci. "Cercetarea magnetometrica de la Santana a permis identificarea unor structuri preistorice, cum ar fi primele doua valuri, santuri si palisade – structura defensiva a fortificatiei –, un drum situat in interiorul fortificatiei si numeroase constructii din lemn", a declarat Victor Sava, arheolog la Complexul Muzeal Arad.

Tot din perioada preistorica dateaza singura sulita cu lemn descoperita pe teritoriul Romaniei. Este vorba de o piesa de patrimoniu, descoperita accidental pe teritoriul unei localitati din apropierea orasului Alba Iulia, care contine un fragment de lemn vechi de aproximativ 3000 de ani. Specialistul in preistorie conf. univ. Horia Ciugudean a declarat ca varful de lance din bronz este datat aproximativ intre 1200 si 1000 i.Hr. "A avea un fragment de lemn de la manerul unei lanci de bronz, cu o vechime de peste 3000 de ani, pentru Romania este un lucru absolut senzational", a spus Horia Ciugudean.


Piatra Craivii, refugiul ultimului rege dac
Cercetarile de la Cetatea dacica Piatra Craivii, din Muntii Orastiei, au scos la lumina un foarte bogat inventar arheologic constituit din ofrande aduse divinitatilor dacice. Este vorba despre fragmente ceramice, fibule de fier si de bronz, obiecte de podoaba din sticla (margele), fragmente de vase din bronz din lumea romana, piese de harnasament, sageti, resturi osteologice – toate datate din perioada secolului I inainte de Christos. "Templul de la Piatra Craivii este situl cu cel mai bogat inventar din intreaga lume dacica", a declarat arheologul Cristinel Plantos. La templul rectangular din cetate au fost descoperite inca doua noi plinte, pe langa celelalte sase cunoscute pana acum. Plintele sunt baze de piatra ce sustineau coloanele din lemn si au 60 cm in diametru, respectiv 10-20 cm in grosime. Cetatea de la Piatra Craivii facea parte din sistemul de aparare a capitalei, Sarmizegetusa.

Dupa caderea Cetatii de Scaun, in anul 106, in urma asediului condus de imparatul roman Traian, aici s-a refugiat regele dac Decebal. Ulterior, el a parasit cetatea si, ajuns din urma de romani, s-a sinucis ca sa nu ajunga prizonier.


Capitoliul de la Sarmizegetusa, scos la lumina
Nu departe, Capitoliul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost dezgropat, in intervalul iulie-august, de catre echipa de arheologi de la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei din Cluj, condusa de profesorul Ioan Piso. Templul respectiv avea o dubla functie, spune Ioan Piso. El era centrul politic si religios al provinciei romane. Capitoliul, la fel ca si cel din Roma, era consacrat unei triade de zei: Jupiter, Juno si Minerva. Platforma centrala masura 20 de metri latime si 30 de metri lungime. Oamenii urcau pana la templu pe 11 trepte de marmura de Bucova, extrasa din Muntii Apuseni.
Intrarea era strajuita de sase coloane, cu inaltimea de 10 metri fiecare. Coloanele erau corintice, sculptate de mesteri din Asia Mica si identice cu cele din Milet. Statuia cea mai importanta era cea a lui Jupiter. "Jupiter, de pe tronul sau, trebuia sa vada meterezele cetatii pe care trebuia sa o apere", spune Ioan Piso. Deocamdata, arheologii au descoperit bucati din statuie, adica acvila zeului si fragmente din carliontii zeitatii. In Antichitate, statuile erau vopsite, iar Jupiter de la Sarmizegetusa era roscat deschis, desi legendele spun ca zeul era blond. Capitoliul domina forumul nou al orasului, pentru ca primul forum roman, ridicat de imparatul Traian, era strajuit de cladirea Senatului orasului, care era, la randul sau, templu al zeitei Concordia.
Cu ajutorul a doua inscriptii, Ioan Piso a putut determina si ziua inaugurarii Capitoliului: 23 mai. In anul 205, in Capitoliu a fost organizata o mare petrecere in cinstea lui Jupiter, pentru ca data consacrarii sale, 23 mai, pica intr-o zi de joi, Dies Jovi, adica Ziua lui Jupiter in limba latina.
Tot la Sarmizegetusa a fost descoperit si un templu al zeului asiatic Iarhibol, unul dintre componentii trinitatii supreme a panteonului acestei provincii. Templul a fost ridicat de soldatii adusi din Palmyria de catre imparatul Hadrian, in perioada 117-118, pentru a lupta impotriva sarmatilor, care doreau sa invadeze Dacia.
In Cluj-Napoca, un templu roman al zeului Mercur a fost descoperit de arheologi in centrul orasului. Ruinele templului au fost gasite in subsolul scolii Ioan Bob. Din templu au fost gasite o serie de placi de calcar si doua coloane. Pana acum, cultul zeului Mercur nu era atestat oficial in Napoca, desi arheologii banuiau existenta unui astfel de templu. Napoca era un oras al negustorilor de sare, iar Mercur era patronul acestei bresle.

 

Blesteme antice
O alta descoperire de exceptie a fost facuta in cealalta metropola a provinciei, la Apulum. O tablita din plumb, cu blesteme scrise in limba latina, veche de aproape 2000 de ani, a fost descoperita de arheologii Muzeului National al Unirii din Alba Iulia pe un santier de la marginea municipiului. Descoperirea a fost realizata de Ilie Lascu si George Bounegru. Tablita de blesteme, tabellae defixiones in limba latina, este realizata pe o foaie de plumb, de dimensiuni mici, asemanatoare unei carti de joc. Dupa scrijelire a fost rulata, stare in care a si fost descoperita de arheologi.

"Nu ne-am dat seama ce este la inceput, avand in vedere forma in care se prezenta. In timpul procesului de restaurare si dupa consultarea unei bibliografii cu privire la descoperirile cu caracter funerar din provincia Dacia, am realizat ca avem parte de o piesa deosebita si extrem de rara", a declarat arheologul George Bounegru. Piesa a fost descoperita intr-un mormant de inhumatie de pe Dealul Furcilor, sub un schelet.
De asemenea, arheologii din Alba Iulia si Cluj au reluat in vara anului 2008 lucrarile pe santierul arheologic reprezentat de resedinta guvernatorului consular al celor trei Dacii. Cea mai importanta descoperire facuta in urma sapaturilor arheologice din acest an o reprezinta o statuie de marmura a zeitei vanatorii, Diana. "Divinitatea este reprezentata in miscare spre stanga, piciorul stang flexat si faldurile rochiei ei inclinate spre dreapta. Este o piesa de o foarte buna calitate artistica si reprezinta o a doua statuie a zeitei, descoperita deocamdata la Apulum", a declarat Viorica Rusu, arheolog la Muzeul National al Transilvaniei din Cluj.

Muzeul din Bistrita vrea tezaurul de la sopteriu
Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud incearca sa recupereze de la Banca Nationala un tezaur monetar descoperit in 1987 in localitatea bistriteana sopteriu. Acesta a fost trimis la ordinul lui Nicolae Ceausescu. Directorul Gheorghe Marinescu se teme ca tezaurul ce consta in aproximativ trei kilograme de monede de argint ar putea fi topit. Este vorba despre un tezaur de monede care circulau in Europa in secolul XVII, ingropat pe fondul nelinistii create in Transilvania de plecarea turcilor si venirea austriecilor: florini, ducati si alte piese de circulatie europeana, olandeze, austriece, poloneze, piese de argint aurit, bijuterii si o teaca de pumnal din argint aurit. Erau obiecte stranse in timp, desi erau iesite din uz probabil. "Am gasit printre ele si un denar roman de argint, pe care, probabil, colectionarul o avea de undeva, gasita, vreo descoperire arheologica la nivelul acelor ani.

Erau pastrate pentru valoarea intrinseca a metalului. Tezaurul a fost dus la Bucuresti si prezentat lui Ceausescu de catre un militian, care a primit dispozitie sa il predea la Muzeul National sau la Banca Nationala. L-a predat la Banca municipiului Bucuresti, de unde nu l-am mai putut recupera", a declarat arheologul. Un alt tezaur monetar unicat in Romania, aflat in custodia muzeului din Bistrita, este cel de la sieu Odorhei, descoperit de arheologul George Marinescu in 1982 si care a fost pastrat in colectiile muzeului in ciuda dispozitiei lui Nicolae Ceausescu, care, dupa ce l-a vazut, a cerut ca acesta sa fie predat Muzelui National.

Este vorba despre 207 tetradrahme grecesti din argint si sapte monede celtice de aur ce au apartinut unui nobil dac care a participat alaturi de Burebista in expeditia impotriva celtilor din anii ‘60 i.Hr.: "Faptul ca la sieu Odorhei s-au descoperit in 1982, alaturi de tetradrahmele grecesti si cele sapte monede celtice din aur de 24 de karate – monede cum nu s-au mai descoperit la est de Tisa –, demonstreaza ca acestea nu puteau fi decat o captura de razboi si ca nobilul dac care le-a detinut a participat, alaturi de trupele lui Burebista, la incursiunea impotriva celtilor", explica Marinescu, descoperitorul tezaurului. "Am primit ordin sa ne prezentam la Bucuresti, la Nicolae Ceausescu, care cerea sa vada toate tezaurele monetare.

Acesta ne-a ordonat sa il predam Muzeului National, dar eu am mers cu el direct la Institutul de Arheologie si m-am inteles cu Constantin Preda, marele arheolog, sa il pastreze acolo pentru cercetare ca sa avem o justificare. In 1990 l-am recuperat, tot personal", spune Marinescu. Tezaurul cuprinde tetradrahme din Macedonia Prima, Apollonia, Dyrrhachium si Thasos, iar cei sapte sateri de aur sunt emisiuni ale celtilor din zona Dunarii de Mijloc.

Turn din secolul XIII

Deva — in judetul Hunedoara, arheologii Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane au facut mai multe descoperiri importante in incinta Cetatii Devei. Este vorba de vestigii ale Evului Mediu. "Au fost gasite urme ale unor ansambluri de locuinte, fortificatii, sisteme de aductiune a apei, fragmente de arma sau monede", a declarat Marcel Morar. Cea mai recenta descoperire arheologica a fost facuta in luna iunie, cand arheologii de la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva au gasit in incinta Cetatii Deva ruinele unui turn din piatra din secolul al XIII-lea si mai multe obiecte din ceramica, fier si bronz. Cetatea Devei dateaza din anul 1269. In decursul veacurilor, cetatea a fost tinta mai multor rascoale. Declinul ei a inceput in anul 1849, cand in magazia cu praf de pusca a explodat si a aruncat in aer zidurile cetatii.

Comentarii

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.