Peste 1.100 de vile ar fi trebuit finalizate în urmă cu şase ani într-un cartier din nordul Capitalei, realizat de Agenţia Naţională pentru Locuinţe. Astăzi ansamblul rezidenţial arată de parcă ar fi fost lovit de tsunami, fără drumuri şi utilităţi şi cu majoritatea caselor neterminate.

Drumul către cartierul ANL „Henri Coandă" este cunoscut doar locuitorilor. Nici măcar taximetriştii din Capitală nu ştiu exact cum se ajunge acolo. În partea de nord a Capitalei, în zona complexului Sere Pipera - Aeroportul Băneasa - Comuna Voluntari, pe 119 hectare de teren, în una dintre cele mai râvnite zone ale Bucureştiului, se întinde poate cel mai cunoscut proiect rezidenţial al ANL.

Ca să ajungi cu maşina în „Henri Coandă" trebuie să ai spirit de aventură. Pe sub podul din Pipera, în drum spre cartier, asfaltul, apoi cimentul, se termină după câteva sute de metri, lăsând locul noroaielor. Nici aleile dintre vile nu sunt asfaltate. Peisajul este dezolant, ai impresia că în această zonă, care s-a dorit a fi una civilizată, a trecut un tsunami, care a lăsat în urma lui munţi de gunoaie şi resturi de materiale de construcţie. „Situaţia noastră e groaznică. Nu avem nimic. Nici apă, nici drumuri, nici infrastructură. Să veniţi aici când plouă. Nu mai ieşiţi de aici. Totul se transformă într-un mare noroi", spune Adriana Mircea, unul dintre beneficiari, care locuieşte într-o vilă. „Seara e horror. Nu e lumină stradală, nu e ţipenie de om. Doar câini, foarte mulţi

câini care s-au sălbăticit. De aceea avem grijă de ei", povesteşte soţul Adrianei, care scoate din portbagajul maşinii un sac cu mâncare pentru maidanezi şi începe s-o împartă acestora. „Dacă ţi se întâmplă seara ceva, dacă ai nevoie de o ambulanţă sau suni la 112, nici nu ştii unde săProxy-Connection: keep-alive Cache-Control: max-age=0 e spui acelor oameni să vină. Ce adresă să le dai? Dacă nu au maşină 4x4, rămân împotmoliţi", afirmă Adriana Mircea.

Membrii familiei Mircea au declarat pentru RL că au mai cheltuit din propriul buzunar încă 10.000 de euro pentru a se muta în propria casă. „Ne-am tras curent electric, aşa cum am putut. Am săpat o fosă septică pentru a suplini canalizarea şi ne descurcăm destul de greu. Noi am avut noroc că ne-am văzut casa finalizată, pentru că am stat pe capul muncitorilor. Altfel, eram în situaţia vecinilor noştri, care nu au terminat nici acum", povesteşte Adriana Mircea. „Deocamdată, suntem puţini cei care am avut îndrăzneala să ne mutăm în condiţii de utilitate ca la începutul secolui 20. Avem curent electric de organizare de şantier, cu firele pe stâlpi care stau să cadă, apă luăm de unde apucăm, iar de canal ce să mai vorbim. Toamna şi primăvara, când plouă, nici cu maşina 4x4 nu eşti sigur că mai poţi intra pe acele drumuri", spune Angela Bubulac, vicepreşedintele Asociaţiei Deţinătorilor de Lot Cartier Henri Coandă.

Dramele beneficiarilor

În urmă cu opt ani, când a fost lansat proiectul, reprezentanţii ANL au anunţat că scot la bătaie 1.109 vile, cu suprafaţă construibilă între 120 şi 340 de metri pătraţi, care costau între 55.000 de euro şi 160.000 de euro. Având în vedere că TVA-ul a fost subvenţionat, iar terenul fusese pus la dispoziţie gratuit de către autorităţile locale, care s-au angajat că se vor ocupa şi de infrastructură (apă, canal, gaze, drumuri), oferta părea foarte, foarte tentantă.

Prin urmare, foarte mulţi bucureşteni au vrut să fie beneficiarii unei vile ANL la un preţ mult sub cel al pieţei. „Eu mi-am vândut apartamentul cu trei camere, cu 14.000 de dolari, ca să am bani de avans, şi m-am mutat împreună cu familia cu chirie. În cei opt ani care au trecut, preţul apartamentului meu pe care l-am vândut ajunsese la 160.000 de euro, iar eu am rămas doar cu 14.000 de dolari blocaţi în bancă de ANL. Pentru asta i-am dat în judecată", spune Sorin, unul dintre beneficiari. „Noi am vândut în 2003 un apartament cu două camere cu 12.000 de dolari. Noi am avut încredere în Guvern care a spus că ne vor termina casa în 2005. În 2008, apartamentul nostru ajunsese să valoreze 100.000 de euro, iar noi încă nu luasem în primire casa. Prin urmare, noi am pierdut 100.000 de euro", consideră Adriana Mircea.

ANL: Primăria Capitalei este de vină

Întrebaţi cum explică întârzierea lucrărilor la cartierul „Henri Coandă", reprezentanţii ANL ne-au declarat: „Proiectul nu a putut fi finalizat din cauza cererilor de retrocedare apărute ulterior, dintre care cea mai importantă este cea a lui Radu Ioan Fotino, care a determinat o suspendare temporară a lucrărilor, şi din cauza problemelor permanente legate de utilităţi". Despre actualul stadiu al lucrărilor, conducerea ANL afirmă: „O serie de beneficiari şi-au preluat locuinţele fără însă a beneficia de utilităţi. Lucrările de construcţie la majoritatea loturilor din cartier sunt executate, în medie, în proporţie de 80%, ele neputând fi terminate din cauza inexistenţei utilităţilor, a căror execuţie este în sarcina Primăriei Bucureşti".