» Lupta impotriva problemelor de mediu a capatat forme din ce in ce mai diverse. Unele sunt surprinzator de agresive:  Miscarea pentru Extinctia Voluntara a Umanitatii (VHEMT), care are si adepti romani, contribuie la protejarea mediului inconjurator prin refuzul de a mai procrea. Cristina si Cristian, doi dintre voluntarii romani, si Les Knight, purtatorul de cuvant din SUA al Miscarii, vorbesc pentru cititorii R.l. despre convingerile care i-au determinat sa intre intr-o miscare contestata inca in Occident.

Cristina A. locuieste in marea Britanie de mai bine de un an, unde studiaza la o universitate din apropiere de Birmingham. In acest rastimp a luat contact si cu ideea de extinctie umana voluntara. Informatiile initiale le-a primit pe strada, de la activistii pentru drepturile animalelor, legate de cauzele degradarii mediului. "Aceste cauze sunt doua, si sunt, evident, intr-o stransa legatura una cu cealalta: suprapopularea umana si activitatea umana, in special consumul de carne si produse de origine animala. Consumul de carne si lapte presupune ca suprafete imense sa fie folosite pentru cresterea animalelor cu pretul distrugerii padurilor si habitatului speciilor salbatice.

In general, mai multi oameni inseamna mai mult din ceea ce oamenii fac: mai multe case de construit, mai multe animale crescute pentru a fi ucise si consumate, mai multe autostrazi de construit, pentru ca cele existente nu mai fac fata numarului in crestere de masini,  mai putin spatiu pentru natura si biodiversitate. Asa am decis sa imi schimb dieta intr-una vegana", spune Cristina. Dupa ce primul contact cu miscarea vegana/vegetariana din Marea Britanie i-a trezit interesul pentru problemele ecologice, tanara a inceput sa se informeze mai mult. Din aproape in aproape a ajuns la problema suprapopularii umane si la Miscarea pentru Extinctia Voluntara a Umanitatii (VHEMT). "Argumentele mi s-au parut juste si, din nou, mi s-a mai schimbat putin perspectiva despre lume, despre a avea copii, despre modul in care eu si oamenii, in general, alegem sa traim.

Suprapopularea are un impact negativ major si asupra calitatii vietii umane: concurenta devine salbatica pentru resurse din ce in ce mai putine, ceea ce are consecinte directe si inevitabile, precum foametea, imbolnavirile, conflictele, suferinta si moartea. Mai multi oameni inseamna concurenta pentru locuinte, locuri de munca si sclavie. Mai putini oameni inseamna, dimpotriva, mai multe resurse pentru fiecare individ, mai multa libertate si sanse de a trai. Asa ca decizia constienta ca nu imi doresc copii s-a instalat in mod natural." Daca e intrebata in ce constau actiunile sale ca adept VHEMT, Cristina spune ca singurul lucru pe care adeptii acestei miscari aleg sa-l faca este sa nu aduca pe lume alte fiinte umane. "Exista si voluntari care au avut copii biologici inainte de a ajunge la concluzia ca acest lucru este nociv atat pentru mediul natural, cat si pentru calitatea vietii umane; o data ce au ajuns la aceasta concluzie si au decis sa nu mai creeze si alte fiinte umane, ei au devenit voluntari ai filosofiei VHEMT."

Lupta contra tiparului cultural "familie/copil"
Adeptii miscarii sustin ca VHEMT nu este o organizatie, ci o miscare, adica un set de convingeri pe care le au in comun acesti oameni. Voluntarii si suporterii VHEMT provin din toate colturile lumii si activeaza in domenii extrem de diverse. Ceea ce ii uneste este credinta ca aducerea pe lume a altor oameni nu poate fi justificata in ziua de astazi. O alta  trasatura comuna este felul in care voluntarii se raporteaza la natura. "Suntem de parere ca toate formele de viata existente au valoare prin ele insele si ca au dreptul de a exista independent de (ne)utilitatea lor din perspectiva economica – au dreptul de a nu fi exploatate", argumenteaza Cristina.

Totodata, adeptii VHEMT sustin ca evita sa includa cuvantul "copii" in discutia despre problema suprapopularii, iar asta, prin faptul ca prichindeii nu au cerut sa fie adusi pe lume, deci responsabilitatea pentru impactul ecologic si uman negativ le apartine celor care i-au creat. Dincolo de motivatia ecologica, multi voluntari VHEMT au si motivatii personale pentru a nu procrea: ei isi doresc sa exploreze un mod de viata in afara tiparului care presupune casatorie si copii. Cuvintele-cheie pe care le invoca aici sunt libertate individuala, posibilitatea de a trai asa cum isi doresc, timp si energie pe care le pot dedica activitatilor care ii intereseaza si cauzelor in care cred, mult mai putin stres, cheltuieli si griji financiare.

"Incetarea procrearii intalneste o mare rezistenta psihologica in Occident"
Cristian O. este si el adept VHEMT si locuieste in Franta. El a tradus site-ul miscarii in romaneste si spune ca a fost impresionat de idealurile VHEMT de la bun inceput. "Eram constient ca, desi simpla si neamenintatoare, ideea extinctiei voluntare a umanitatii prin incetarea procrearii intalneste o mare rezistenta psihologica in societatile occidentale actuale si ca prezentarea si argumentarea sunt esentiale pentru ca mesajul sa aiba o sansa sa treaca aceasta bariera psihologica si sa ajunga la ratiune.